România se confruntă cu riscul intrării în recesiune în 2026, în condițiile unui scenariu pesimist legat de prețul petrolului
România riscă să intre în recesiune în anul 2026 dacă prețul petrolului va rămâne ridicat, avertizează un raport recent al agenției de rating S&P Global Ratings. Documentul analizează impactul unui șoc energetic asupra economiilor din Europa Centrală și de Est, precum și asupra Turciei, evidențiind un scenariu alarmant pentru viitorul apropiat al țării noastre. Potrivit studiului, creșterea prețului petrolului ar putea determina o înrăutățire semnificativă a situației fiscale și macroeconomice într-un interval relativ scurt.
Analiza vizează șapte economii regionale – Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Croația și Turcia – care se află deja într-un proces de adaptare la creșteri ale prețurilor energiei. România, cu un sistem energetic dependent într-o anumită măsură de importuri, se află în poziția în care fluctuațiile dramatic ale prețului la petrol pot avea efecte de domino asupra bugetului național, comerțului exterior și stabilității macroeconomice generale.
Impactul prețului petrolului asupra economiei românești
Potrivit raportului, dacă prețul petrolului va stabiliza sau va crește în continuare, România se poate confrunta cu o amplificare a inflației și cu o scădere a creșterii economice. Aceste factori, combinate, pot duce chiar și la o recesiune tehnică dacă tendințele persistă până în 2026. În prezent, România depinde de importurile de energie, iar prețurile mai mari ale carburanților afectează direct costurile de producție și prețurile de consum.
De asemenea, un scenariu nefavorabil prevede creșteri semnificative ale deficitului bugetar, ca urmare a presiunii generate de prețurile ridicate ale petrolului asupra cheltuielilor statului pentru subvenții și pentru serviciul datoriei externe. În plus, scăderea veniturilor fiscale din sectorul energetic, din cauza unor eventuale reduceri ale investițiilor sau a dificultăților financiare ale companiilor de stat, ar putea amplifica dezechilibrele macroeconomice.
“Dacă prețul petrolului rămâne la niveluri ridicate, vom asista la o presiune acută asupra bugetului și la un impact negativ asupra creșterii economice, ceea ce poate determina intrarea în recesiune în 2026”, sustine analiza S&P.
Scenarii și măsuri de prevenție pentru România
Analiza evidențiază scenarii multiple, în funcție de evoluția prețului la petrol și de măsurile pe care guvernele le pot implementa pentru a atenua impactul. În cazul unui preț foarte ridicat, creșterea inflației va fi inevitabilă, antrenând o serie de provocări pentru populație și mediul de afaceri.
Pentru a limita efectele negative, autoritățile ar trebui să se concentreze pe diversificarea surselor de energie, accelerarea adoptării energiilor regenerabile și implementarea unor măsuri fiscale menite să sprijine mediul de afaceri și populația vulnerabilă. Însă, chiar și cu aceste măsuri, riscul de recesiune rămâne, în condițiile în care prețurile la petrol vor rămâne ridicate pe termen lung.
Un alt aspect semnalat de raport este posibilitatea ca, în cazul unui scenariu pesimist, deficitul bugetar să se apropie de pragul de 8-9%, situație care ar putea zgudui stabilitatea financiară națională și ar putea duce la o presiune suplimentară pe cursul valutar.
“Gestionarea riscurilor energetice și luarea unor măsuri eficiente pentru reducerea vulnerabilităților vor fi cruciale pentru menținerea stabilității macroeconomice în anii următori”, afirmă raportul S&P.
Pentru moment, autoritățile române nu au anunțat măsuri concrete în privința gestionării scenariilor pesimiste, dar sunt conștiente de impactul potențial al scăderii prețului petrolului asupra economiei naționale. În ultimii ani, România a încercat să diversifice sursele de energie, însă dependența de importuri și influența factorilor externi mențin vulnerabilitatea sistemului energetic.
(miercuri, 11 octombrie, 2023) s-a anunțat prin intermediul Ministerului Economiei o serie de măsuri temporare menite să susțină consumatorii vulnerabili în fața creșterii prețurilor la energie, însă rămâne de văzut dacă acestea vor putea contracara efectele unui preț prelungit și ridicat al petrolului.
