Spitalul Militar din București a făcut recent o achiziție de amploare, cumpărând trei roboți chirurgicali Versius, pentru suma de peste 10 milioane de euro, ceea ce înseamnă că fiecare unitate a costat aproximativ 3,5 milioane de euro. O investiție considerabilă, dar care ridică întrebări asupra alegerilor tehnologice ale instituției, având în vedere prețurile altor echipamente similare de ultimă generație de pe piață.
Achiziție premium sau decizie discutabilă?
Deși tehnologia medicală modernă oferă soluții revoluționare pentru intervențiile chirurgicale, această sumă pare, în contextul actual, aproape comparabilă cu costul celor mai performanți roboți de pe piață, precum sistemul Da Vinci, considerat standard de aur în domeniu. Acesta din urmă a fost, timp de mulți ani, etalonul în chirurgie minim invazivă, fiind preferat pentru acuratețea și siguranța dovedite.
Achiziția roboților Versius reprezintă o investiție semnificativă pentru Spitalul Militar, însă modul în care bugetele alocate pentru tehnologie sunt gestionate continuă să fie un subiect de dezbatere. În condițiile în care banii ar putea acoperi multiple alte nevoi ale sistemului medical, alegerea de a achiziționa echipamente comparabile ca preț cu cele mai performante de pe piață ridică semne de întrebare asupra strategiei și transparenței în gestionarea fondurilor.
Originea controversată a firmelor și implicarea familiei Galea
Culisele acestei achiziții sunt însă mai profunde decât se observă la prima vedere. Firma responsabilă pentru implementare, Medical Innovation Solutions, care a fost lider în asocierea câștigătoare, are în spate o poveste mai mult decât discutabilă. Este deținută de Laura Galea, cunoscută în mediul de entertainment ca fiind cântăreață, dar și implicată în afaceri mai puțin vizibile.
Înființată la finalul lui 2020 sub numele de Celestial Records, compania a avut inițial ca obiect de activitate „realizarea înregistrărilor audio și activități de editare muzicală”, fără să înregistreze vreo cifră de afaceri sau profit semnificativ în primii doi ani. Ulterior, firma a fost rebranduită în Medical Innovation Solutions, schimbându-și domeniul de activitate în schemă: de la producția muzicală la comerțul en gros cu produse farmaceutice.
Se știe că Laura Galea are legături de familie cu persoane implicate în afaceri și sponsorizări discutabile. Tatăl ei, Cătălin Galea, a fost implicat în livrarea celebrului aparat de barocameră de la Spitalul Floreasca, un dispozitiv nefuncțional care nu a putut fi utilizat în tragedia de la Colectiv, și în alte afaceri controversate. În pofida acestor legături, artista susține că a intrat în domeniul medical din motive de business, afirmând: „O decizie legală și legitimă de business”.
Context și perspective pentru sistemul medical românesc
Pe piața locală, această investiție simbolizează un accent crescut pe modernizare, dar și pe modul în care anumite contracte sunt atribuite. În 2024, firma a reușit să câștige licitații importante pentru spitalele din Capitală, inclusiv un contract major de 90 de milioane de lei pentru livrarea a șase roboți chirurgicali la Spitalul Militar Central „Carol Davila” din București.
Dacă pe termen lung astfel de investiții pot ridica standardul intervențiilor medicale, discuțiile despre transparență, legalitate și conexiuni de interese continuă să umbrească aceste achiziții. Într-o țară în care sistemul public de sănătate se confruntă cu multiple provocări, modul în care sunt cheltuiți banii publici pe tehnologie și pe cine favorizează aceste contracte rămâne un subiect de actualitate.
Pe măsură ce tehnologia evoluează și costurile se diversifică, se impune o analiză atentă și transparentă pentru a asigura atât investiții corecte, cât și interesul publicului. În timp ce Spitalul Militar își întărește capacitatea tehnologică, rămâne de urmărit dacă aceste decizii vor fi însoțite de responsabilitate și dacă, pe termen lung, vor aduce beneficii reale pentru sistemul de sănătate.
