Prin proiectul de Ordonanță de Urgență a Guvernului privind admisia și șederea străinilor pe teritoriul României, statul stabilește unilateral care sunt profesiile de care are nevoie țara, fără a consulta mediul de afaceri. Această decizie a generat dezbateri aprinse în rândul patronatelor, care se tem de un impact negativ asupra pieței muncii și a competitivității. Propunerea legislativă, care vizează actualizarea cadrului legal privind imigrația, a stârnit îngrijorări serioase referitoare la modul în care vor fi stabilite criteriile de selecție și prioritizare a forței de muncă străine.
Lipsa de consultare, un motiv de îngrijorare
Principala critică adusă proiectului de ordonanță vizează lipsa consultării cu mediul de afaceri. Patronatele susțin că o astfel de abordare unilaterală ignoră realitățile pieței muncii și nevoile specifice ale companiilor. Fără o analiză aprofundată a cerințelor din diverse sectoare economice, riscul de a atrage forță de muncă străină necalificată sau inadecvată este considerabil. O astfel de situație ar putea afecta negativ productivitatea și inovația, spun reprezentanții mediului de afaceri.
De asemenea, companiile se tem că decizia Guvernului ar putea conduce la o birocrație excesivă și la întârzieri în procesul de angajare a lucrătorilor străini. Procedurile complicate și lipsa de predictibilitate ar putea descuraja investitorii străini și ar putea afecta negativ climatul de afaceri. În plus, patronatele atrag atenția asupra faptului că statul nu are capacitatea de a anticipa cu exactitate evoluția pieței muncii și a schimburilor tehnologice. Acesta este un motiv în plus pentru care consultarea cu sectorul privat este crucială.
Impactul potențial asupra pieței muncii
Proiectul de ordonanță ar putea avea consecințe semnificative asupra pieței muncii din România. Unul dintre principalele riscuri este creșterea presiunii salariale în anumite domenii, în cazul în care oferta de forță de muncă străină este superioară cererii. Pe de altă parte, în sectoarele unde există deja un deficit de personal calificat, lipsa unei strategii coerente de atragere a forței de muncă ar putea agrava problema.
În plus, criticile vizează potențiala subminare a eforturilor de formare profesională și recalificare a lucrătorilor români. Dacă importul de forță de muncă străină este realizat fără o analiză atentă și fără măsuri de protecție a pieței interne, riscul de a crea un dezechilibru între cerere și ofertă este real. Acest lucru poate duce la marginalizarea lucrătorilor români și la o creștere a șomajului.
Criterii de selecție și prioritizare
Un alt aspect controversat al proiectului de ordonanță este legat de criteriile de selecție și prioritizare a forței de muncă străine. Reprezentanții mediului de afaceri solicită o transparență mai mare în stabilirea acestor criterii, astfel încât să se asigure o selecție corectă și eficientă a candidaților. Ei insistă asupra necesității de a evalua nu numai calificările profesionale, ci și experiența, abilitățile lingvistice și capacitatea de adaptare a potențialilor angajați.
În plus, patronatele cer o clarificare a situațiilor în care angajatorii români vor putea beneficia de reducerea taxelor și impozitelor pentru angajarea lucrătorilor străini. O astfel de măsură ar putea stimula companiile să apeleze la forța de muncă străină, dar trebuie implementată cu precauție pentru a evita abuzurile și discriminarea. Discuțiile pe marginea proiectului de ordonanță continuă în contextul în care Guvernul nu a oferit încă detalii concrete despre cum vor fi implementate aceste măsuri.
Sursa: Financialintelligence.ro
