Societatea de Transport București (STB S.A.) traversează cea mai gravă criză financiară din istoria recentă, confruntându-se cu datorii uriașe și planuri drastice de restructurare. În condițiile în care compania publică de transport se zbate să își plătească furnizorii, suma totală a datoriilor a ajuns aproape de 30 de milioane de euro, în timp ce situația datoriilor restante și penalitățile acumulate sunt de-a dreptul alarmante.
Dificultăți majore și planuri de disponibilizări în masă
Directorul general al STB, Andrei Dinculescu-Bighea, a anunțat recent în fața Comisiei de Transport din cadrul Primăriei București intenția de a debloca o procedură de concediere colectivă pentru peste 700 de angajați. Măsura extremă face parte dintr-un plan mai amplu de eficientizare, prezentat încă din februarie, care prevede reducerea cu până la jumătate a structurilor de conducere și modificări în politicile salariale. În cadrul acestei inițiative, conducerea companiei solicită în mod oficial ca proiectul de hotărâre privind concedierile și salariile compensatorii să fie supus votului consilierilor generali în următoarea ședință.
Andrei Dinculescu-Bighea a explicat că „am trimis încă din luna februarie, către Consiliul General, o dorință de a include pe ordinea de zi a uneia dintre următoarele ședințe mandatarea membrilor Adunării Generale a Acționarilor (AGA) pentru stabilirea salariilor compensatorii.” Această solicitare vine într-un context în care compania trebuie să reduca costurile operaționale, având în vedere că cheltuielile legate de personal sunt din ce în ce mai greu de suportat. În plus, conducerea companiei intenționează să majoreze prețul biletelor de la 3 la 5 lei, o măsură care încă trebuie aprobată de autorități.
Restructurare „de ochii” și povești de pe board
Cu toate acestea, criticii acuză administrația STB că ceea ce pare a fi o restructurare reală este, de fapt, o manevră de fațadă. Deși conducerea susține că a redus personalul cu 50% la nivel de directori și funcții de conducere, Buletin de București a dezvăluit că posturile desființate sunt de fapt transformate în alte poziții, de această dată în structuri de execuție, menținând astfel bugetele și privilegii pentru anumite categorii de angajați. În practică, aceste măsuri aduc economie mică, de numai 78.000 de euro lunar, adică un procent neînsemnat din totalul bugetului anual de peste 230 de milioane de euro pentru salarii și personale.
Datoriile și obligațiile restante ale companiei
Situația financiară a companiei se deteriorază rapid, pe zi ce trece. În prezent, STB are plăți restante către furnizori de aproximativ 140 de milioane de lei, plus o datorie de peste un miliard de lei către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), împreună cu alte obligații financiare restante, inclusiv către Electroputere VFU Pașcani. La toate acestea se adaugă creșterea prețului la carburanți, care a crescut de la 7,30 la 10,50 lei pe litru, afectând semnificativ bugetul companiei.
Conducerea companiei și-a exprimat în mod explicit intenția de a solicita sprijinul Consiliului General pentru alocarea de fonduri care să permită continuarea achiziției tramvaielor VFU Pașcani, o investiție obligatorie conform deciziilor luate anterior. În ciuda eforturilor, Tribunalul București a respins definitiv solicitarea STB de anulare a contractului de achiziție, ceea ce înseamnă că compania este obligată să facă plățile de peste 70 de milioane de euro, inclusiv penalități de întârziere, pentru un proiect cu un statut juridic și administrativ controversat.
Viitorul transportului public în București pare tot mai incert
Pe fondul acestor probleme, perspectivele pentru serviciile de transport în comun din București rămân sumbre. Cu datorii galopante, planuri de concedieri și restructurări aparent superficial, STB se află într-un impas profund, iar soluțiile de moment par a fi doar ajustări temporare care nu pot ascunde realitatea unui sistem economic și administrativ tot mai fragil. Autoritățile locale și conducerea companiei vor trebui să găsească rapid metode de redresare, dacă nu vor să riște un colaps total al serviciilor publice de transport, element esențial pentru mobilitatea capitalei.
