Transportul public din București în pragul colapsului: criza financiară duce la blocaj total
Situația Societății de Transport București (STB) devine din ce în ce mai critică. La începutul anului 2026, compania se află în pragul colapsului, fiind victimele unei crize financiare acute ce riscă să provoace o paralizie totală a transportului de suprafață din Capitală. Documente interne semnate de directorul general Andrei Dinculescu-Bighea și trimise autorităților locale avertizează asupra unei situații insolvente fără precedent, care ar putea duce la oprirea completă a serviciilor de transport public.
Alarma stării de faliment și consecințele imediate
Potrivit informațiilor obținute, STB nu mai are fonduri suficiente pentru a acoperi salariile angajaților, iar furnizorii de piese și materii prime au sistat deja livrările, întrucât compania nu a mai făcut plățile aferente. La nivelul începutului anului, sumele încasate de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI), autoritatea regională de gestionare a transportului, sunt insuficiente pentru a menține autobuzele pe traseu. În aceste condiții, fiecărui bucureștean îi rămâne tot mai greu să beneficieze de un transport public funcțional, situație ce riscă să ducă la un blocaj total al sistemului.
Documentul oficial transmis Primăriei Capitalei și Direcției Economice scoate în evidență o sumă alarmantă de peste 50 de milioane de euro, echivalentul a peste 100 milioane de lei, ca fiind plățile restante către furnizori. Această gaură imensă în buget nu este doar un statistic, ci o realitate dură: autobuzele nu mai pot fi reparate sau înlocuite, ceea ce înseamnă că zeci de vehicule stau trase pe dreapta, iar bucureștenii rămân fără posibilitatea de a se deplasa în oraș.
Disperare pentru resursele esențiale și riscuri majore
Lipsa fondurilor a generat un efect de domino în lanț: fără investiții în AdBlue, soluția esențială pentru reducerea emisiilor poluante ale autobuzelor diesel, precum și pentru acutizarea siguranței în trafic, activitatea de transport riscă să se oprească complet. Fără această substanță chimică, motoarele autobuzelor Otokar și Mercedes intră în regim de avarie sau, în cel mai rău caz, nu mai pornesc deloc. În plus, lipsa pieselor uzuale și a uleiurilor de calitate face ca vehiculele să fie imprevizibile și să se defecteze mult mai rapid, amplificând astfel paralizia operatională.
Conform adresei oficiale, cei responsabili susțin că lipsa acestor resurse pune în pericol efectuarea întregului program de transport și, implicit, accesul bucureștenilor la serviciile de mobilitate urbană. Rutine obișnuite precum mersul spre muncă sau școală sunt amenințate de originea problemelor, mulți fiind nevoiți să aștepte minute în șir după autobuze care s-ar putea să nu mai vină.
Criza energetică și riscul de debranșare
Situația se agravează și din cauza datoriilor acumulate pentru energia electrică necesară funcționării tramvaielor și troleibuzelor. Datoria către furnizorii de energie ajunsese, la momentul ultimelor evaluări, peste opt milioane de lei, iar volatilitatea prețurilor pe piața energetică amplifică riscul de întrerupere a alimentării. Într-un scenariu tragic, deblocarea situației financiare și evitarea întreruperii de curent pentru tramvaie va necesita soluții rapide, inclusiv posibilitatea unei debransări.
Furnizorii de energie au început deja cesionarea creanțelor către instituții financiare nebancare, făcând ca riscul popririi conturilor companiei să devină real, ceea ce ar putea duce, în cel mai rău caz, la stoparea definitivă a activității. În acest moment, conducerea STB a formulat o cerere de eșalonare a datoriilor fiscale și solicită o suplimentare de fonduri de aproape 3,5 milioane de lei, o soluție considerată, însă, ca fiind doar temporară și insuficientă pentru a preveni dezastrul.
Dincolo de criza financiară, lipsa de resurse și riscul de debranșare a rețelei de energie augmentază vulnerabilitatea sistemului, compromițând orice perspectivă realistă de redresare rapidă. Autoritățile locale sunt astfel puse în situația extremă de a acționa rapid și decisiv, întrucât orice întârziere ar putea însemna oprirea totală a serviciilor de transport în București, cu efecte devastatoare pentru mobilitatea orașului.
Ultimele evoluții arată că Bucureștiul se află la o răscruce: dacă Primăria nu va aloca fondurile necesare, transportul public de suprafață riscă să devină o amintire. Relațiile birocratice și lipsa de fonduri pot face ca reluarea serviciului să fie mai dificilă decât în cazul unei greve de proporții, iar bucureștenii vor fi nevoiți, probabil, să se adapteze la un oraș fără transport în comun funcțional. Riscăm cu toții un scenariu sumbru dacă nu se vor găsi soluții rapide și sustenabile pentru ieșirea din criză înainte ca orașul să fie paralizat complet.
