Este oficial: prima săptămână de lucru redus la Societatea de Transport București (STB) a început, fiind un pas major în eforturile companiei de a-și redresa situația financiară. Din această săptămână, aproximativ 4.500 de angajați ai operatorului de transport public vor lucra patru zile pe săptămână, în timp ce salariile lor vor fi reduse cu 20%. Decizia vine ca parte a unui plan de măsuri dure, adoptat pentru a combate datoria considerabilă de peste 1,6 milioane de lei, și care, dacă nu ar fi fost gestionată, ar fi putut duce chiar la insolvența companiei.
Reducerea programului de lucru va fi valabilă pentru o perioadă de două luni, iar această măsură a fost anunțată recent de conducerea STB într-un document intern, trimis superiorilor din cadrul societății. Inițiativa face parte dintr-o serie de 12 pași meniti să reducă cheltuielile, însă a generat deja controverse și critici din partea sindicaliștilor, mai ales privind modul în care sunt tratate angajații cu venituri mici. Liderul sindicatului Transpublic, Valer Ciobănescu, a criticat vehement decizia, susținând că „au făcut în așa fel încât să lovească în muncitorii de jos, șefii cu salarii mari nu sunt afectați cu nimic”. Acesta acuză lipsa unor măsuri sociale concrete pentru protejarea celor aflați în cele mai vulnerabile situații și se plânge de lipsa consultării reale cu sindicatele minoritare, fiind singurii reprezentați prin negocieri cu conducerea companiei.
O caracteristică deosebit de discutată este faptul că aproape 4.500 de angajați – de la personalul TESA până la conducerea de linie – vor fi afectați de reducerea programului și a salariilor, în timp ce alți salariați, precum șoferii autobuzelor, vatmanii sau personalul tehnic, rămân în afara măsurii. Conform planului, aceste restricții vor fi aplicate pentru personalul întreținere, controlori, casieri și maiștri, însă nu și pentru conducătorii auto, considerată o categorie esențială pentru continuitatea serviciului.
Motivul principal pentru această măsură drastică îl reprezintă eforturile operatorului de a-și echilibra bugetul, în condițiile în care datoriile companiei cresc vertiginos. Pe lângă reducerea săptămânii de lucru, conducerea intenționează să implementeze și alte măsuri de austeritate: stoparea angajărilor noi, reducerea orelor suplimentare, reanalizarea tarifelor și intensificarea controalelor pentru a combate călătoria fără titlu valabil, toate vizând reducerea cheltuielilor lunare cu peste 7 milioane de lei. Planul mai include chiar și reorganizarea internă, prin eliminarea de departamente și poziții inutile, precum și eșalonarea plăților restante, datoria către ANAF fiind de peste 1,4 miliarde de lei în prezent.
Deși aceste măsuri par extrem de dure, conducerea companiei încearcă să le justifice ca fiind necesare pentru asigurarea sustenabilității în contextul în care compania se afla pe marginea prăpastiei financiare. Inițial, planul prevedea o perioadă de șapte luni pentru aceste ajustări, dar a fost redus la două din cauza opoziției vehemente a sindicatului majoritar. În mod evident, aceste măsuri au provocat o reacție negativă din partea sindicaliștilor, care consideră că e nevoie de o reformă reală, dar una care să nu afecteze serviciul public sau pe angajați, despre care aceștia susțin că nu și-o asumă în condițiile actuale.
În timp ce planurile de reducere și reorganizare continuă, perspectiva unui viitor în care societatea de transport se va redresa depinde de violenta și complexa reformă administrativă pe care conducerea încearcă să o impună. Cei mai critici și-au exprimat temerea că, în ciuda reducerilor de personal și a salariilor, influența politică și interesele din interior vor continua să apară în fruntea societății, iar provocările financiare nu vor fi depășite ușor. În acest moment, eforturile sunt îndreptate spre echilibrarea bugetului și salvarea companiei, însă riscurile și nesiguranța pentru angajați rămân mari, iar următoarele luni vor fi decisive pentru viitorul transportului public din București.
Sursa: Buletin.de
