Economia României face un pas important spre o nouă etapă de dezvoltare, ca urmare a schimbărilor structurale în modelele de creștere. Datele recente privind contribuția diferitelor componente la creșterea Produsului Intern Brut în ultimul trimestru al anului 2025 confirmă o tendință de tranziție de la un model bazat pe consumul de import spre unul în care investițiile își asumă rolul principal.
Tendință de schimbare structurală
După ani în care consumul, în special cel importat, a fost motorul principal al creșterii economice, acum indicatorii arată o diferență clară. În ultimul trimestru al anului trecut, economia s-a contractat cu 1,9% față de perioada anterioară, semnalând o ajustare a dinamicii generale. Dar ceea ce iese în evidență este raportul dintre diferitele componente ale PIB: investițiile devin tot mai importante pentru susținerea ritmului de creștere.
„Datele privind structura PIB confirmă că economia României traversează o tranziție structurală: modelul de creștere bazat pe consum își pierde din forță, în timp ce investițiile devin principalul motor al avansului economic,” explică specialiștii în economie, subliniind o paradigmatică schimbare în modul în care se configurează dezvoltarea națională.
Această transformare vine pe fondul unor tensiuni din sectorul consumului și al unui context global marcat de incertitudini. Consumul, mult timp motorul prielnic al creșterii, pare să își reducă influența, în timp ce investițiile în infrastructură, tehnologie și capital uman devin piloni centrali pentru relansarea economică.
De la dependența de importuri la autonomie în investiții
Un aspect esențial al acestei tranziții îl reprezintă balansarea importurilor și a investițiilor interne. În trecut, creșterea economică s-a bazat mult pe importul de bunuri și servicii, alimentată de un consum galopant, dar și de o expansiune rapidă a creditului și a cheltuielilor. Acum, tendința se schimbă: dinamica devine mai concentată pe dezvoltarea internă, pe finanțarea proiectelor locale și pe stimularea investițiilor în proiecte de durată.
Economiștii apreciază că această schimbare ar putea duce la o economie mai rezilientă și mai puțin dependentă de factorii externi, dar avertizează și asupra faptului că procesul necesită timp și implementare coerentă. În plus, trimestrul al patrulea al anului trecut a evidențiat o creștere moderată a investițiilor, susținută atât de fondurile europene, cât și de resursele interne.
Perspectivele pentru 2026
Analistii economici spun că, dacă acest trend va continua, România ar putea înregistra o relansare a PIB-ului bazată pe investiții solide, tehnologizate și cu impact direct asupra productivității. Cu toate acestea, această tranziție nu este lipsită de provocări. Este nevoie de o reformă a sectorului public și privat, pentru a crea un cadru favorabil inovării și al dezvoltării sustenabile.
Deși incertitudinile globale, precum fluctuațiile economiei UE sau tensiunile geopolitice, pot afecta vita de coardă a creșterii, perspectivele sunt optimiste, cu condiția ca reformele structurale și investițiile în capital uman și infrastructură să continue.
În concluzie, România pare să își fi găsit calea spre o economie mai matură și mai adaptată noilor condiții globale. Tranziția spre un model bazat pe investiții reprezintă o șansă reală de a construi pe durată și de a reduce vulnerabilitățile economice, dar succesul va depinde de capacitatea de a implementa reforme și de a susține investițiile în domenii strategice. Cu un mediu de afaceri stabil și politici coerente, viitorul economic al țării poate fi mai solid și mai pregătit pentru provocările următoarei decade.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
