Conform Digi24: Un studiu recent, desfășurat pe parcursul a 28 de ani în Japonia, sugerează că oamenii sunt surprinzător de buni la estimarea propriei speranțe de viață, însă cu o eroare frecventă: majoritatea participanților au trăit mai mult decât anticipau. Cercetarea, condusă de sociologul Shohei Okamoto de la Universitatea din Tsukuba, a analizat date din Studiul Japonez privind Dinamica Îmbătrânirii și Sănătății, un sondaj național reprezentativ.
În 1996, peste 2.400 de adulți cu vârsta de peste 60 de ani au fost întrebați până la ce vârstă se așteaptă să ajungă. Dintre aceștia, majoritatea au oferit o cifră specifică, în timp ce unii au declarat că nu știu. Cercetătorii au putut ulterior să urmărească participanții timp de până la 28 de ani, comparând predicțiile inițiale cu durata reală de viață.
Estimările, o oglindă a stării de bine
Analiza datelor a relevat o asociere clară între așteptările participanților și longevitatea lor efectivă. Cei care se așteptau să trăiască mai mult au avut, în general, o durată de viață mai mare. Această corelație a rămas valabilă și după ce au fost luați în calcul factori precum vârsta, sexul, caracteristicile socioeconomice și starea de sănătate. Totuși, studiul nu poate demonstra o relație de cauzalitate directă între optimismul legat de longevitate și o viață mai lungă.
O explicație alternativă ar fi că oamenii își bazează estimările pe o cunoaștere, conștientă sau nu, a propriului stadiu de sănătate, a stilului de viață sau a istoricului familial. De exemplu, o persoană care se simte sănătoasă ar putea să-și estimeze o viață mai lungă și, simultan, să aibă șanse sporite de a atinge acea vârstă. Deși cercetătorii au inclus în analiză diverși factori legați de sănătate, este posibil ca alți factori nemăsurați să fi influențat atât așteptările, cât și durata reală de viață.
Erori comune în predicții
În ciuda asocierii observate, predicțiile participanților nu au fost extrem de precise. Modelul statistic utilizat a indicat că fiecare an suplimentar de speranță de viață estimată era asociat cu doar aproximativ 0,12 ani de supraviețuire sporită. Această legătură, deși prezentă, nu a fost suficient de puternică pentru a considera estimările individuale ca fiind foarte precise.
Erorile au variat, femeile și persoanele cu un nivel educațional mai ridicat având o probabilitate mai mare de a-și depăși așteptările. Pe de altă parte, persoanele cu o stare de sănătate precară au avut o șansă mai mică de a trăi mai mult decât anticipaseră. Un fenomen interesant a fost tendința multor participanți de a alege vârsta de 80 de ani ca estimare, o cifră apropiată de speranța de viață medie la naștere în Japonia în 1996. Aceasta sugerează o bazare a predicțiilor pe medii populaționale, care nu reflectă neapărat speranța de viață individuală, mai ales la vârste înaintate.
Impactul financiar al subestimării longevității
Modul în care oamenii își percep propria longevitate poate avea consecințe financiare semnificative, în special în ceea ce privește planificarea pensiei și economiilor. Subestimarea speranței de viață poate duce la economii insuficiente pentru pensionare, în timp ce supraestimarea ar putea genera o austeritate inutilă. Cercetătorii sugerează că informații mai clare despre speranța de viață rămasă, personalizate pe baza vârstei și sexului, ar putea ajuta indivizii să ia decizii financiare mai bune.
Studiul prezintă însă limitări, inclusiv faptul că estimările au fost colectate o singură dată, în 1996, neputând surprinde schimbările de percepție cauzate de evenimente ulterioare, cum ar fi diagnostice medicale sau decese în familie. De asemenea, datele nu au inclus informații detaliate despre istoricul familial al longevității, iar concluziile se aplică strict populației de adulți în vârstă din Japonia, neputând fi generalizate la alte contexte culturale sau demografice.
Cu toate acestea, tendința majoră observată este că majoritatea participanților au trăit mai mult decât anticipau. Aceasta sugerează că, atunci când oamenii încearcă să estimeze cât timp mai au de trăit, o greșeală frecventă este subestimarea duratei.
Sursa: Digi24
