Inteligența artificială nu doar că schimbă modul în care muncim, ci redefinește însăși noțiunea de productivitate și de echilibru între viața profesională și cea personală. În ultimele luni, un studiu realizat de cercetători de la Universitatea California Berkeley a scos la iveală un fenomen surprinzător: deși AI, precum ChatGPT și Gemini, are ca scop principal eficientizarea proceselor de lucru, rezultatele indică o creștere a volumului de muncă, nu o reducere a efortului depus. Într-un mediu de aproximativ 200 de angajați dintr-o companie tehnologică californiană, această tehnologie a devenit, fără a fi obligatorie, un instrument de lucru de neevitat, și consecințele sunt din ce în ce mai evidente.
Productivitatea sau prelungirea orelor?
Conform concluziilor preliminare, introducerea AI-ului a dus la o simplificare și accelerare spectaculoasă a unor sarcini, permițând angajaților să finalizeze proiecte mult mai rapid și să preia responsabilități noi. Paradoxal, însă, această eficiență a dus la o intensificare a ritmului de lucru. Studii de caz și interviuri cu angajați au arătat că aceștia au petrecut mai mult timp la birou, preluând atribuții de dinainte auspicioase pentru alte departamente sau chiar externalizate. Managerii de produs au început să scrie cod, iar inginerii petrec mai multe ore revizuind și optimizând programele generate cu ajutorul AI-ului, deseori fără ca aceste activități să fie oficial incluse în fișa postului.
Această tendință indică o schimbare profundă a culturii organizaționale. În loc să fie o tehnologie complementară, AI-ul pare să devină un motor pentru supraîncărcarea angajaților, chiar și în absența unor directive explicite. Toți cei implicați simt o presiune tot mai mare de a performa, de a ține pasul cu ritmul accelerat și de a se adapta în permanență noilor așteptări.
Între utilizare intensă și riscuri pentru sănătate
Un alt aspect îngrijorător dezvăluit de cercetare este impactul asupra echilibrului mental. În timp ce AI-ul reprezintă un „asistent virtual” care ar trebui să ușureze munca, realitatea este cu totul diferită: angajații recurg adesea la chatbot-uri în timpul pauzelor, înainte de întâlniri sau chiar dincolo de programul obișnuit. Trasarea unei linii clare între timpul de lucru și cel de relaxare devine dificilă, iar această fragmentare a atenției amplifică efortul cognitiv.
“Interacțiunea continuă cu AI-ul implică verificări repetate, ajustări și o comutare frecventă a atenției, elemente care contribuie la creșterea presiunii mentale,” semnalează specialiștii în psihologie organizațională. În plus, lipsa unor reguli clare referitoare la pauze sau la modul în care se gestionează timpul dedicat AI-ului poate avea consecințe pe termen lung asupra sănătății mintale.
Norma nouă: muncă intensificată, nu reducere
Contrar așteptărilor tradiționale, efectul principal al automatizării a fost, paradoxal, o normă nouă de muncă mai intensă. Mulți angajați, chiar și cei care credeau inițial că AI le va ușura sarcinile, recunosc că se află într-un ritm de lucru aproape la fel de solicitant, dacă nu mai solicitant, decât înainte. Un participant la studiu a spus sincer: „Ai impresia că vei munci mai puțin cu AI. În realitate, muncești la fel de mult sau chiar mai mult.”
Experții avertizează că această tendință, dacă nu va fi gestionată adecvat, poate avea repercusiuni serioase. În lipsa unor reguli clare, a pauzelor structurate și a discuțiilor organizate despre impactul AI asupra sănătății și echilibrului muncă-viață personală, există riscul unei deteriorări accentuate a sănătății mentale a angajaților, precum și a calității muncii și a satisfacției la locul de muncă pe termen lung.
Perspectivele pentru viitor indică o adaptare inevitabilă a firmelor, dar și o nevoie urgentă de reglementare și bune practici. În timp ce AI-ul nu pare să elimine locurile de muncă, ci le transformă, această transformare vine la pachet cu o serie de provocări pentru angajați și angajatori deopotrivă. Întrebarea nu mai este dacă, ci cât de bine vor reuși organizațiile să gestioneze această nouă realitate, astfel încât beneficiile să nu fie umbite de riscuri pe termen lung.
