Conform AP News: Summitul NATO din Turcia ar putea consolida unitatea alianței și bugetele de apărare
Un summit crucial al NATO, programat pentru 7-8 iulie la Ankara, Turcia, are ca scop principal convingerea statelor membre să sporească cheltuielile pentru apărare și să reafirme sprijinul ferm pentru Ucraina, într-un context marcat de semnale contradictorii din partea Statelor Unite și de o creștere a amenințărilor din partea Rusiei. Directorul adjunct al Comandamentului Suprem Aliat al NATO în Europa, Air Chief Marshal John Stringer, a declarat pentru Associated Press că summitul reprezintă o ocazie esențială pentru demonstrarea unității alianței, aflată la cea de-a 77-a aniversare.
Speranțe și temeri înaintea summitului de la Ankara
Stringer a subliniat că summiturile sunt „evenimente extrem de politice și reprezintă o demonstrație a unității oricărei organizații”. El a recunoscut că NATO se află într-un moment de „turbulențe”, pe fondul extinderii alianței și al provocărilor geopolitice. Aceste declarații vin într-un moment în care președintele american DONALD Trump a transmis mesaje ambigue privind prezența militară a SUA în Europa și a amenințat cu retragerea din alianță, precum și în contextul îngrijorărilor exprimate de liderii europeni cu privire la politicile lui Trump, inclusiv sugestia de anexare a Groenlandei și apropierile față de președintele rus VLADIMIR Putin. La aceasta se adaugă decizia recentă a secretarului apărării de la Washington, PETE HEGSETH, de a revizui poziția forțelor americane în Europa, criticând aliații NATO pentru neacordarea accesului la baze militare pentru atacuri împotriva Iranului.
În Marea Britanie, țara care deține poziția de comandant suprem adjunct al NATO, recentele demisii ale unor miniștri au semnalat nemulțumiri legate de planurile de cheltuieli militare considerate insuficiente pentru a asigura securitatea națională. Stringer a menționat că aceste momente de incertitudine sunt normale în istoria unei organizații precum NATO.
Europenii își consolidează apărarea în fața amenințărilor
Stringer a subliniat că, în ciuda provocărilor, membri europeni ai NATO au demarat eforturi fără precedent pentru a spori cheltuielile militare, ca răspuns la apelurile repetate ale DONALD Trump ca aliații să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria apărare. Majoritatea statelor au început să investească mai mult în forțele armate, cu excepția notabilă a Spaniei. Generalul de brigadă JYRI RAITASALO din Finlanda, o țară cu cea mai lungă graniță NATO cu Rusia, a atras atenția că „Europa în ansamblul său are mult de făcut pentru a fi credibilă față de Rusia”.
Stringer a exemplificat aceste eforturi prin creșterea producției de obuze de artilerie. Summitul va aborda modalitățile de accelerare a producției, o sarcină pe care alianța nu a mai întâlnit-o de decenii. Generalul-maior INDREK SIREL din Estonia, un alt comandant cu preocupări legate de securitatea flancului estic al NATO, a declarat că alianța trebuie să-și consolideze milităria, ajutând în același timp Ucraina să-și degradeze capacitatea de luptă a Rusiei.
Clarificări necesare privind planurile SUA
Rezultatele revizuirii forțelor americane în Europa, anunțate de PETE HEGSETH, vor influența ritmul în care europenii trebuie să își asume securitatea proprie. Anterior, Pentagonul anunțase o retragere a unor capabilități din Europa, așteptând ca ceilalți aliați să acopere eventualele goluri. Deși administrația Trump susține că reducerile de trupe din Europa sunt planificate și coordonate, oficiali precum SIREL rămân în așteptarea unor clarificări privind poziționarea exactă a forțelor americane în statele baltice și impactul asupra descurajării în flancul estic. SIREL și-a exprimat încrederea în menținerea prezenței SUA, dar militarul estonian a precizat că armata țării sale se pregătește pentru posibile schimbări bruște.
În acest context, Stringer a admis că ar fi dificil de înlocuit capabilitățile americane de atac pe rază lungă și de supraveghere, însă s-a arătat încrezător că aliații pot compensa aceste lipsuri printr-o „combinație” de resurse. Pierderea, de exemplu, a bombardierele B1 și B52, opera a unicei SUA, ar putea fi teoretic compensată prin utilizarea rachetelor lansate de pe diverse platforme terestre, maritime și aeriene.
Preocupări legate de imprevizibilitatea planurilor SUA
Schimbările bruște de planuri, cum ar fi anunțul din luna mai privind trimiterea a 5.000 de militari americani în Polonia, imediat după o decizie de retragere a aceluiași număr din Europa, au creat confuzie printre aliați. Generalul-maior JYRI RAITASALO a subliniat că planificarea militară necesită strategie pe termen lung, iar instabilitatea decizională săptămânală sau lunară nu poate genera rezultate pozitive. El a pledat pentru angajamente clare privind capabilitățile, nu doar promisiuni de cheltuieli.
Șeful armatei suedeze, generalul-maior JONNY LINDFORS, a afirmat că un rezultat pozitiv al summitului ar fi conturarea unei „viziuni clare” asupra modului în care se vor reașeza responsabilitățile în materie de descurajare și apărare în cadrul alianței, o posibilă definire a „NATO 3.0”.
Marea Britanie, sub presiune pentru creșterea bugetului apărării
Demisia recentă a ministrului britanic al apărării, JOHN HEALEY, și a unui alt oficial, a scos în evidență tensiunile legate de insuficiența resurselor alocate apărării naționale. La summitul NATO de anul trecut, s-a stabilit ca statele membre să aloce 3,5% din PIB pentru apărare, Marea Britanie angajându-se să atingă acest prag până în 2035. Cu toate acestea, actualul plan de investiții prevede o creștere la doar 2,68% din PIB până în 2030. Noul ministru al apărării, DAN JARVIS, a reiterat angajamentul Londrei de a își respecta promisiunile, iar guvernul va publica planul de cheltuieli. Stringer a avertizat că Marea Britanie, ca și celelalte state, trebuie să își respecte cota de 3,5% din PIB pentru apărare, iar „gândirea strategică” nu este suficientă dacă nu este susținută de „forțe și resurse adecvate”.
La summitul din Turcia, se așteaptă ca liderii NATO să prezinte un „parcurs credibil” către ținta de 3,5% din PIB pentru apărare, inclusiv din partea Regatului Unit. Această reuniune este percepută ca o ocazie crucială pentru a consolida coeziunea alianței, punând în balanță necesitatea unor discuții „oneste” și a unor planuri „credibile”, mai ales în fața potențialelor critici ale președintelui american DONALD Trump. S-a subliniat, de asemenea, că misiunea NATO pentru a-și menține „credibilitatea” în fața Rusiei depinde de acțiuni concrete, nu doar de declarații de intenție.
Sursa: AP News
