Conform BBC: Fenomenul El Nino amenință America Latină cu o „furtună perfectă” climatică
Fenomenul climatic El Nino, prognozat să fie unul dintre cele mai intense din ultimele decenii, a pus pe agenda prioritară guvernele din America Latină. Președinta Peruului, Keiko Fujimori, a declarat recent că securitatea și gestionarea urgențelor climatice generate de El Nino sunt prioritățile sale imediate. Săptămânile trecute, ploile torențiale din Chile au fost deja puse pe seama acestui fenomen.
Impactul global și prognozele alarmante
Potrivit ultimelor rapoarte ale Centrului pentru Predicția Climei (CPC) din cadrul Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din SUA (NOAA), există o probabilitate de 81% ca El Nino să atingă o intensitate foarte mare în perioada octombrie-decembrie a acestui an. Indiciile sugerează că ar putea fi unul dintre cele mai semnificative evenimente El Nino înregistrate din anii 1950 încoace, unii experți numindu-l deja „Super El Nino”. Impacturile ar putea fi resimțite pe scară largă, posibil până în 2027, cu cele mai severe efecte anticipate pentru anul următor.
Cauzele intensificării fenomenului
Deși El Nino și La Nina sunt fenomene ciclice, combinația de factori climatici din acest an a amplificat substanțial intensitatea sa. În mod normal, un episod El Nino apare atunci când temperatura suprafeței oceanului în Pacificul tropical central depășește cu 1,5°C media istorică și poate dura între 9 și 12 luni. În acest an, slăbirea vânturilor a dus la diminuarea afluxului de apă rece în largul coastelor Peruului și Ecuadorului, permițând apei mai calde să preia controlul. O serie de anomalii meteorologice, precum retroalimentarea ocean-atmosferă, undele Kelvin și schimbările în termoclină, au coincis, alimentând prognozele unui El Nino mai puternic. Profesorul Angel Adames, de la Universitatea din Wisconsin-Madison, subliniază că aceste fenomene „trebuie să se întâmple toate odată” pentru ca El Nino să fie atât de puternic, un scenariu care s-a materializat în ultimele luni. Schimbările climatice globale sunt, de asemenea, un factor contributiv la această intensificare.
Efecte variate pe continente
În America Centrală și Mexic, se anticipează un tablou mixt. Mexicul ar putea experimenta ierni mai furtunoase în nord, dar și caniculă și secetă în sud-est, alături de uragane mai puternice pe coasta Pacificului. America Centrală, în special „coridorul secetei” din Guatemala, Honduras, El Salvador și Nicaragua, se confruntă cu riscul de secetă severă și temperaturi ridicate. În Caraibe, tendința este tot spre secetă, cu temperaturi crescute și penurie de apă, afectând agricultura și zootehnia.
În America de Sud, situația este și mai complexă. În Peru și Ecuador, „El Nino costier” va genera ploi torențiale, inundând zonele de coastă și afectând pescuitul. Totuși, alte regiuni din Peru și Bolivia ar putea suferi de secetă, punând în pericol producția agricolă. Columbia, Venezuela și nordul Braziliei se așteaptă la secetă severă, cu impact asupra agriculturii, resurselor de apă și producției de energie hidroelectrică. În contrast, sudul Braziliei, Uruguay, Paraguay, nordul Argentinei și Chile ar putea înregistra ploi mai abundente, benefice pentru agricultură, dar cu riscul unor inundații devastatoare dacă precipitațiile depășesc limitele normale.
Sezonul uraganelor prezintă, de asemenea, schimbări. În Atlantic, El Nino tinde să diminueze formarea ciclonilor, oferind o oarecare ușurare regiunilor Caraibe, estului Mexicului și Statelor Unite. Pe coasta Pacificului din America Centrală și Mexic, însă, numărul și intensitatea uraganelor ar putea crește.
Măsuri preventive și avertismente
Guvernele din regiune au început să anunțe măsuri. Peru își propune să descolmateze râurile, să consolideze malurile și să protejeze bazinelor hidrografice, mobilizând utilaje grele și asigurând livrarea rapidă de alimente, apă și medicamente în zonele vulnerabile. Columbia a decretat stare de urgență și a alocat fonduri semnificative pentru gestionarea riscurilor de dezastru, deși o parte din aceste măsuri au fost suspendate de instanța judecătorească. Mexicul a implementat un sistem de alerte pentru telefoanele mobile și a desfășurat posturi de comandă în statele afectate pentru monitorizarea situației, pe lângă curățarea cursurilor de apă și a barajelor.
Experții atrag însă atenția că unele guverne nu acordă suficientă importanță iminenței fenomenului. „Este nevoie de o mai bună educație despre ce este El Nino și care sunt impacturile sale. Chiar dacă oamenii sunt obosiți să audă despre schimbările climatice, este mai important ca niciodată să vorbim despre asta”, avertizează Adames. El subliniază importanța pregătirii individuale și a comunitare, inclusiv prin planuri de raționalizare a resurselor și strategii de adaptare la căldură și secetă. „Trebuie să avem o mentalitate de pregătire, pentru că trăim vremuri foarte dificile.”
Sursa: BBC
