Din ce în ce mai mulți angajați împărtășesc anxietățile legate de impactul pe care inteligența artificială îl are asupra locurilor de muncă, într-un context în care tehnologiile generative se perfecționează rapid, generând incertitudine și teamă în rândul forței de muncă globale. În timp ce companiile avansează în automatizarea proceselor, mulți oameni se confruntă cu o realitate nouă: teama de a fi înlocuiți sau de a nu mai fi suficient de valuabili pe piața muncii.
O nouă formă de anxietate în era tehnologică
Cu fiecare update al algoritmilor și cu fiecare nouă aplicație bazată pe inteligență artificială, problemele emoționale ale angajaților devin tot mai evidente. Emma Kobil, consilier în traume din Denver, remarcă o creștere semnificativă a pacienților care aduc în discuție această temere. „Am avut clienți care și-au pierdut locul de muncă din cauza AI, și este ceva ce am abordat în ședințele noastre,” explică ea. Această anxietate nu se limitează la simple neliniști legate de job, ci se extinde asupra identității personale, unui sentiment de inutilitate și fricii pentru viitor.
Psihologii precum Harvey Lieberman din New York consideră că cel mai des întinsă în discursul pacienților este temerea de a deveni inutil. „Ceea ce aud cel mai des este teama de a deveni inutil. Oamenii încep să-și pună la îndoială judecata, alegerile sau viitorul,” afirmă el. Într-un moment în care automatizarea poate înlocui de până la 11% din piața muncii din Statele Unite, conform unui studiu recent, îngrijorările legate de aceste evoluții sunt pe cale să devină tot mai acute.
Cum se pot gestiona aceste temeri din ce în ce mai răspândite
Terapeuții recomandă anumite strategii pentru a ajuta angajații să facă față acestor emoții negative. În primul rând, accentul trebuie pus pe reevaluarea valorii personale. Pierderea unui loc de muncă din cauza AI aduce adesea întrebări existențiale, iar Benjamin Yalom, psihoterapeut din San Diego, subliniază că aceste sentimente pot fi cauzate de o “latură mai tânără” care se simte amenințată de rapiditatea cu care tehnologia evoluează. „O latură mai tânără care este îngrozită de a fi lăsată în urmă sau de a nu fi ‘suficientă’,” explică el.
Un alt sfat esențial oferit de specialiști este acela de a recunoaște că ceilalți sunt mult mai mult decât jobul lor. Este vital ca angajații să își permită să simtă pierderea, să își analizeze nevoile și dorințele în această perioadă de turbulență. Potrivit unora dintre psihoterapeuți, aceste momente pot deveni oportunități de reflecție. În loc să caute un job „ideal”, poate fi momentul pentru reevaluarea carierei și chiar pentru redirecționarea acesteia spre alte domenii.
Unele persoane pot decide, în urma acestor introspecții, să se întoarcă la școală pentru a dobândi noi abilități sau să exploreze cariere complet diferite, poate mai aliniate cu valorile lor și mai puțin vulnerabile la automatizare. În plus, specialiștii în domeniu recomandă ca fiecare să se întrebe sincer ce își dorește cu adevărat, în condițiile în care viitorul muncii devine tot mai imprevizibil.
Deși perspectiva unei viitoare mai puțin sigură în piața muncii poate fi descurajantă, această realitate deschide și noi orizonturi pentru cei dispuși să se adapteze. Într-un mod neașteptat, această perioadă de incertitudine poate funcționa ca un catalizator pentru transformări personale și profesionale, îndreptând oamenii către noi direcții sau chiar către revitalizarea pasiunilor și intereselor lor.
Într-un context global în care TV și mass-media abordează tot mai des impactul AI, ultimele cercetări și dezbateri indică faptul că, în ciuda temerilor, societatea trebuie să privească aceste tehnologii nu doar ca pe o amenințare, ci și ca pe o oportunitate de redefinire a identității și a rolului fiecăruia. Astfel, adaptarea nu mai este doar o necesitate, ci o cale spre a reconstrui un echilibru între progresul tehnologic și bunăstarea emoțională a individului.
