Un nou test de sânge promite să schimbe modul în care se identifică riscul de demență, în special boala Alzheimer, cu decenii înainte de apariția simptomelor clinice. Cercetătorii au dezvoltat o metodă simplă care măsoară nivelul proteinei p-tau217 în sânge, oferind o posibilitate precoce de diagnostic și intervenție. Într-o perioadă în care demența devine o problemă tot mai presantă pentru societate, această descoperire aduce o speranță pentru prevenirea și tratamentul mai eficient al afecțiunilor cognitive.
Ce reprezintă proteina p-tau217 și rolul său în diagnostic
Proteina p-tau217 este o formă de tau, o proteină asociată cu deteriorarea celulelor nervoase în boala Alzheimer. În mod obișnuit, nivelurile acestei proteine cresc în creier odată cu progresia bolii, dar până acum, detectarea acestor modificări presupunea proceduri invazive și costisitoare, precum scanări imagistice. Studiul recent arată că, printr-un simplu test de sânge, se poate măsura concentrația acestei proteine, oferind o indicație clară despre riscul de apariție a bolii.
Dr. Maria Popescu, cercetător principal în studiul respectiv, explică: „Testul nostru se bazează pe detectarea nivelului de p-tau217, care este de două ori mai precis decât alte markere folosite până acum în depistarea precoce a Alzheimerului. Aceasta înseamnă că putem evalua riscul chiar cu decenii înainte ca simptomele să fie evidente.”
Testul simplu poate, astfel, deveni un instrument de screening de rutină, similar cu cele folosite pentru colesterol sau glicemie, pentru identificarea persoanelor cu risc crescut de demență.
Impactul asupra prevenirii și tratamentului bolii Alzheimer
Detectarea precoce a riscului de Alzheimer poate schimba fundamental abordarea tratamentului și prevenirii. În prezent, majoritatea terapiilor sunt aplicate odată ce simptomele devin evidente, când acumularea de tau și plăcile de beta-amiloid în creier atinge un nivel critic. Cu un test de sânge ce indică riscul cu decenii înainte, medicii pot recomanda măsuri personalizate pentru prevenție, cum ar fi ajustări ale stilului de viață, dietă sănătoasă și exerciții fizice.
Specialiștii subliniază însă că această descoperire nu înlocuiește tratamentul, ci deschide o cale spre monitorizarea mai precisă a evoluției bolii și posibilitatea intervențiilor timpurii, atunci când șansele de încetinire sau stopare a progresiei sunt mai mari.
Proiectele de cercetare continuă pentru a valida această metodă în studii clinice pe scară largă, urmând ca, în câțiva ani, testul să ajungă în spitale și clinici din România și întreaga lume.
Un aspect de interes major îl reprezintă și costurile, care se așteaptă să fie accesibile, pentru ca această metodă să poată fi folosită în screening-ul populației generale. Exact când va deveni disponibil pe scară largă, nu a fost încă anunțat, dar datele definitive sunt prevăzute pentru sfârșitul anului 2025. În această perioadă, cercetătorii își continuă studiile și colectează date din diverse populații pentru a confirma eficiența testului.
