Un exod al tinerilor români cu studii superioare către piețele vestice de muncă pune sub semnul întrebării viitorul economiei naționale. Statisticile recente arată o creștere alarmantă a emigrării, cu un sfert dintre cei care pleacă având studii universitare. Pentru fiecare tânăr cu diplomă care părăsește țara, statul pierde peste 200.000 de lei investiți în educație.
Salarii mici și lipsa perspectivelor
Germania, Italia, Spania și Franța rămân principalele destinații de muncă preferate de români. Tinerii sunt atrași de salarii mai mari și de oportunități profesionale mai stabile, comparativ cu cele existente în România. Mulți absolvenți de facultate se confruntă cu salarii mici, adesea la nivelul salariului minim pe economie, ceea ce îi determină să caute alternative în afara țării. Lipsa perspectivelor de dezvoltare profesională și birocrația sunt, de asemenea, factori importanți care contribuie la acest fenomen.
Un tânăr a declarat: „Pe zi ce trece, încrederea e zero. Dacă nu este un loc de muncă stabil și în care să ai încredere că patronul chiar ține cu angajatul, iar cum taxele sunt foarte mari, este greu”. Un altul a adăugat: „Sunt foarte multe motive care trebuie luate în considerare: situația financiară, piața sau diverse altele. Le pun în balanță pe toate și pe urmă văd ce fac”.
Fonduri europene și Garanția pentru Copii
Europarlamentarul Eugen Tomac a abordat în cadrul unei emisiuni televizate grija pe care Uniunea Europeană o acordă pieței forței de muncă, dar și despre fondurile europene disponibile prin proiecte precum Fondul Social European Plus și Garanția Europeană pentru Copii. Acesta a subliniat importanța debirocratizării și a flexibilizării instrumentelor europene, astfel încât acestea să fie mai ușor accesibile și să răspundă nevoilor reale ale cetățenilor.
Prin Garanția pentru Copii, Uniunea Europeană oferă sprijin pentru familiile vulnerabile, asigurând acces gratuit la servicii esențiale precum consiliere, asistență medicală și mese calde. Europarlamentarul a accentuat necesitatea unei implementări eficiente a acestui program în România, subliniind importanța digitalizării și a colaborării cu autoritățile locale.
Adaptarea angajatorilor și „job hugging”
În contextul economic actual, marcat de o încetinire și de reducerea ofertelor de muncă, angajații au tendința de a rămâne în locurile de muncă actuale, fenomen numit „job hugging”. Consultantul HR Andra Pintican a explicat că, după anii de demisii, angajații preferă stabilitatea, evitând riscul de burnout.
Companiile, la rândul lor, devin mai prudente, concentrându-se pe retenția angajaților și pe adaptarea acestora la noile cerințe. Andreea Oancea, brand manager, a menționat că angajatorii încearcă să folosească angajații curenți pentru a-și duce sarcinile la bun sfârșit. Bogdan Cană, coordonator recrutare, a subliniat importanța adaptabilității angajaților, încurajând învățarea continuă.
Datele Institutului Național de Statistică arată că numărul celor care au plecat la muncă în străinătate a crescut cu 70.000 față de 2023.
