Inteligența artificială generativă nu mai este doar un experiment de laborator sau o tehnologie de nișă, ci a devenit un instrument de bază în viețile tinerilor din Europa. Într-un context în care digitalizarea avansează rapid, această tehnologie a devenit parte integrantă a modului în care o generație întreagă interacționează cu lumea înconjurătoare, influențând nu doar comunicarea sau divertismentul, ci și sistemele de învățare și formare profesională. Datele recente arată o adevărată revoluție digitală, unde tinerii între 16 și 24 de ani utilizează AI-ul generativ aproape dublu față de media populației generale, deținand astfel un nivel de familiarizare și competență foarte avansat.
Tinerii în fața noii realități digitale
Pentru această categorie de vârstă, utilizarea AI-ului nu mai reprezintă o noutate, ci o extensie firească a mediului digital în care au crescut. Aproape două treimi dintre ei au folosit în ultimul an astfel de instrumente, în timp ce în rândul populației adulte (pensionari și persoane în vârstă de până la 74 de ani), procentul este considerabil mai scăzut. Diferența nu este doar statistică, ci și de mentalitate: pentru tânără generație, AI-ul a devenit o componentă normală a mediului în care navighează, similar cu motoarele de căutare sau rețelele sociale.
Aceasta schimbă fundamental modul în care învață, socializează și se informează. În școli, licee și universități, AI-ul nu mai este o noțiune teoretică, ci un partener de studiu, folosit pentru documentare, sinteză de informații și rezolvarea diferitelor sarcini educaționale. În același timp, în sferele personale, aproape jumătate dintre tineri recunosc că utilizează AI pentru creație de conținut, organizare și divertisment. Ceea ce pentru generația mai în vârstă poate părea de domeniul futurist, pentru tinerii europeni, devine o parte integrantă și accesibilă a vieții cotidiene.
Inegalități digitale în Uniunea Europeană și impactul asupra României
Totuși, această adopție rapidă nu este uniformă pe continent. În unele state, nivelul de penetrare a AI-ului în rândul tinerilor depășește 80 la sută, indicând o integrare accelerată în cultura digitală națională. Aceste țări au reușit să integreze inteligența artificială în infrastructura educațională și socială ca parte obligatorie a alfabetizării digitale, contribuind astfel la reducerea decalajelor în domeniul competențelor digitale.
În schimb, România se află printre statele cu cele mai scăzute procente de utilizare a AI-ului generativ în rândul tinerilor. Mai puțin de jumătate dintre adolescenți și tineri din țara noastră recurg la aceste tehnologii, ceea ce reflectă un decalaj atât tehnologic, cât și cultural. Lipsa infrastructurii digitale de calitate, nivelul mai scăzut al educației în domeniul tehnologiei și politicile publice mai reducționate în digitalizare sunt factori care contribuie la acest fenomen. În plus, acest decalaj tehnologic oglindește și o inegalitate structurală, unde AI devine un nou indicator al diferențelor între state și generații.
Ce este însă cu adevărat îngrijorător este modul în care această realitate arată că inteligența artificială nu mai este o inovație futuristă, ci ceva ce face parte deja din normalitatea tinerilor noștri. La nivelul acestei generații, nu mai trebuie să o adopți, ci doar să te adaptezi. În plus, nu mai contează doar dacă o folosești sau nu, ci dacă o înțelegi critic. Aceasta devine, în ochii experților, o linie de separare socială tot mai vizibilă, în care cei care pot și cei care trebuie să înțeleagă, pentru a nu rămâne în urmă.
Privind spre viitor, este clar că această diferență va influența nu doar piața muncii, ci și modul în care societățile se vor structura în deceniile următoare. AI-ul se impune ca un factor definitoriu în echilibrul de putere și în egalitatea de șanse, iar țările care vor reuși să-l integreze eficient vor avea un avantaj competitiv categoric. Pentru România, această conștientizare trebuie să devină o prioritate, dacă vrea să nu rămână în urmă într-o societate în care tehnologia nu mai este un simplu instrument, ci noul motor al progresului social și economic.
