Tribunalul București a respins solicitarea lui Ilie Drăgan de suspendare a alegerilor din cadrul Federației Române de Fotbal (FRF), decizie care confirmă validitatea scrutinului din 18 martie. Decizia a fost publicată recent, iar instanța a argumentat că nu există suficiente motive pentru a interveni provizoriu în procesul electoral al federației.
Tribunalul a subliniat în motivare că diferențele de interpretare ale normelor statutarte privind mandatele lui Răzvan Burleanu, fost președinte al FRF, nu justificau o măsură de urgență și suspendarea alegerilor. Astfel, referendumurile s-au desfășurat conform programului stabilit, iar Răzvan Burleanu a obținut mandatul pentru cel de-al patrulea consecutiv, cu un număr de voturi de 258, față de cele 5 acumulate de contracandidatul Ilie Drăgan.
Motivarea Tribunalului București despre mandatul lui Răzvan Burleanu
Tribunalul a ajuns la concluzia că analiza legalității candidaturii lui Răzvan Burleanu a fost delegată instanței de arbitraj de la Lausanne și nu face obiectul acestui dosar. În motivare, judecătorii au evidențiat că Burleanu a fost ales pentru prima dată în 2014, iar în timpul primului mandat, în iunie același an, a fost adoptat un nou Statut care limitează mandatul la trei termene. Reînnodarea funcției pentru un al patrulea mandat a devenit astfel subiect de interpretare juridică.
Tribunalul a punctat că modificările statutare nu pot fi aplicate retroactiv, iar comisiile care au validat candidatura lui Burleanu au considerat că prevederile statutare nu se pot extinde pentru mandatele anterioare. În aceste condiții, decizia a fost că nu există o violare clară a regulilor, iar argumentele legate de al patrulea mandat au fost interpretate ca divergențe de interpretare juridică, nu ca încălcări constatate explicit.
Divergențe legale în interpretarea statutului
Contestația lui Drăgan a susținut că modificările statutului, adoptate după alegerea sa în funcție, trebuie să se aplice retroactiv, ceea ce ar impieta asupra validității mandatului lui Burleanu. Însă, tribunalul a precizat că diferențele de interpretare între părți țin exclusiv de modul în care se aplică norma, respectiv dacă modificările statutare din iunie 2014 se pot extinde pentru mandatul deja în curs. Judecătorii au observat că, în lipsa unor norme tranzitorii expres, interpretarea acestora rămâne disputată.
Din această perspectivă, instanța nu a analizat dacă mandatul lui Burleanu este legal sau nu, ci doar dacă argumentele lui Drăgan pentru suspendare aveau temei legal solid. În opinia tribunalului, argumentul principal—că Burleanu ar încălca statutul prin al patrulea mandat—nu constituia o încălcare clară, ci o problemă de interpretare juridică.
Ce a spus instanța despre urgența necesară suspendării
Tribunalul a menționat explicit că ordonanța președințială are un caracter provizoriu și nu poate analiza fondul litigiului. Instanța a precizat că măsurile solicitate, cum ar fi suspendarea hotărârii Adunării Generale sau a convocatoarelor, nu pot fi considerate urgente dacă nu există o situație deosebit de gravă, care să justifice intervenția rapidă.
Reclamantul nu a furnizat dovezi concrete pentru a demonstra că, în absența unei intervenții, s-ar produce un prejudiciu deosebit și imediat, susceptibil să ducă la pierderea definitivă a drepturilor sale. Judecătorii au afirmat că prejudiciile invocate sunt ipotetice și că orice eventuală invalidare a candidaturii lui Burleanu sau anularea alegerilor poate fi soluționată într-un proces de fond ulterior.
La rândul său, Ilie Drăgan continuă să-și susțină demersurile în instanțele civile, fiind programat primul termen al procesului pentru 21 aprilie, după cum a anunțat portalul instanțelor.
Deși Tribunalul București a respins solicitarea de suspendare, procesul în instanțele civile privind legalitatea candidaturii lui Răzvan Burleanu continuă, iar deciziile în acest caz vor avea implicații importante pentru viitorul conducerii FRF.
