Președintele SUA, Donald Trump, a declarat recent că ia în considerare ieșirea Statelor Unite din NATO, alianță militară care a fost fondată în 1949 și care are în prezent 32 de membri, printre care și România. Anunțul vine într-un context de tensiuni legate de contribuțiile financiare ale aliaților și de actualul conflict din Orientul Mijlociu, mai ales după începutul conflictului cu Iranul. Totuși, un act legislativ adoptat în 2023 de Congres, sprijinit în special de senatorul Marco Rubio, acum secretar de stat, stipulează clar că președintele nu poate decide unilateral ieșirea din NATO fără aprobarea legislativului.
Ce este NATO și scopurile sale
Alianța Nord-Atlantică a fost creată ca o măsură de apărare comună postbelică, pentru a garanta libertatea și securitatea membrilor săi. Inițial, în 1949, s-a format cu 12 țări, însă numărul lor a crescut treptat, ajungând la 32 de membri, inclusiv Finlanda în 2023 și Suedia în 2024. În centrul textului fondator al NATO se află Articolul 5, care stipulează că orice atac asupra unui membru reprezintă un atac asupra întregii alianțe, ceea ce conferă un mecanism de apărare reciprocă extrem de important.
Motivul declarat al lui Trump pentru o posibilă ieșire
Donald Trump a fost de mai mulți ani critic față de modul în care țările din alianță contribuie la apărare, acuzând lipsa de aport financiar a multor membri. El a fost adesea acuzat de faptul că apreciază NATO ca fiind o alianță inegală, în care SUA suportă o parte disproporționată din cheltuieli. În timpul campaniei pentru alegerile din 2024, președintele a făcut presiuni în mod repetat pentru ca aliații să-și mărească contribuțiile la bugetul de apărare. La acea vreme, Trump a promis că nu va ieși din NATO dacă membrii își vor respecta angajamentele financiare, dar criza din Orientul Mijlociu și dezacordurile legate de sprijinul pentru război au reaprins tensiunile.
După izbucnirea conflictului cu Iranul, Trump a criticat dur aliații pentru reticența lor de a sprijini SUA, mai ales în ceea ce privește utilizarea spațiului aerian și a bazelor din Europa. Într-un interviu recent, președintele a afirmat că ieșirea din NATO este „dincolo de reconsiderare”, etichetând alierea drept un „tigru de hârtie”. În plus, a mai spus că ia în calcul serios această posibilitate, însă nu clar dacă intenția sa este un mesaj de intimidare sau un plan concret.
Secretary of State Marco Rubio, un susținător al NATO în trecut, a declarat recent că după încheierea conflictului, trebuie reevaluate relațiile cu alianța și dacă aceasta mai servește interesele SUA. În același timp, el a adăugat că, dacă Statele Unite nu vor putea folosi baze militare în Europa în timpul războiului cu Iran, atunci va fi nevoie de o reevaluare a parteneriatului.
Reacțiile din Congres și din senat sunt împărțite. Liderul majorității democrate, Chuck Schumer, a afirmat că Senatul nu va vota pentru retragerea din NATO, adăugând că acest lucru „ar însemna abandonarea aliaților noștri”. În același timp, unii analiști susțin că președintele are posibilitatea să invoce prevederi de ordin executiv pentru a evita conflictul legislativ, dar această opțiune ar putea duce la confruntări legale.
De altfel, legea adoptată în 2023 prevede explicit că președintele trebuie să obțină aprobarea Senatului pentru a iniția retragerea din NATO, dar unele voci susțin că Trump s-ar putea să încerce să evite aceste reguli. Între timp, prestigiul aliatei americane în cadrul NATO pare să fie afectat, fiind difuzează mai puține misiuni militare și mai mult reticență în privința respectării angajamentelor de apărare colectivă.
Specialiști în securitate internațională, precum Ian Bremmer, remarcă faptul că, deși legal Trump nu poate retrage SUA din NATO fără acordul Congresului, reticența SUA de a susține angajamentele Articolului 5 se poate converti în o fragilitate a alianței, care ar putea compromite încrederea celorlalți aliați în angajamentul american. Bremmer precizează că dacă țările membre nu pot avea încredere că SUA va respecta clauza de apărare mutuală, această încredere este deja fizic alterată.
Departamentul de Stat al SUA a refuzat să comenteze oficial posibilitatea unei retrageri din NATO, iar experții consideră că astfel de declarații sau intenții pot avea un impact semnificativ asupra echilibrului de forțe și asupra viitorului alianței. În plus, noile tensiuni generate de poziția exprimată de Trump ar putea să reducă rolul Statelor Unite în cadrul exercițiilor NATO, precum și disponibilitatea lor de a-și menține angajamentele nucleare garantate membrilor din Europa.
Noul context politic și militar cere o reacție rapidă din partea liderilor europeni și ai statelor membre NATO, pentru a evita destabilizarea relațiilor și a echilibrului de securitate mondial. În acest moment, nu există o dată oficială pentru o decizie finală, dar tensiunile sunt tot mai evidente, iar discuțiile despre viitorul alianței și implicațiile sale pentru România devin din ce în ce mai stringente.
