Prețurile petrolului s-au prăbușit, bursele au explodat: Ce ascunde „ceasul” de la Hormuz?
Președintele american Donald Trump a acceptat o încetare a focului de două săptămâni cu Iranul, generând speranțe pentru reluarea tranzitului prin strâmtoarea Hormuz, un punct vital pentru comerțul global cu petrol. Reacția piețelor financiare a fost una rapidă și puternică, cu prețurile petrolului în cădere liberă și indicii bursieri în creștere spectaculoasă. Cu toate acestea, analiștii avertizează cu privire la complexitatea situației, întrebându-se dacă acest armistițiu va conduce la o soluție de durată.
Hormuz – o speranță fragilă pentru piețe
Scăderea prețurilor la petrol a fost dramatică. Futures-urile pe petrolul american au scăzut cu peste 15% după orele de tranzacționare, ajungând sub 95 de dolari pe baril. Comparativ, la începutul războiului, pe 27 februarie, prețul era de 67.02 dolari. Brent, reperul global, a înregistrat o scădere de 12.88%, ajungând la 95.12 dolari. Reacția pieței de capital a fost pe măsură, cu indicii bursieri înregistrând creșteri semnificative. Futures-urile Dow au urcat cu peste 900 de puncte, S&P 500 cu 2.1%, iar Nasdaq cu aproximativ 2.5% după orele de tranzacționare. Pe piața asiatică, indicele Nikkei 225 din Japonia a crescut cu 4.9%, Kospi din Coreea de Sud cu 5.7%, iar Hang Seng din Hong Kong cu 2.8%.
Bob McNally, fondator și președinte al Rapidan Energy Group, a declarat că „piața a așteptat cu nerăbdare vești bune, dar rămâne de văzut dacă strâmtoarea Hormuz se va deschide complet”. Acesta a subliniat importanța de a rezolva problema accesului la strâmtoare, unde tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial.
Armistițiul sub semnul întrebării
În ciuda celebrărilor pe rețelele de socializare din partea lui Donald Trump, Iranul a subliniat caracterul temporar al încetării focului. Un comunicat difuzat de televiziunea de stat iraniană a menționat că „aceasta nu este sfârșitul războiului, ci toate ramurile militare trebuie să respecte ordinul liderului suprem și să înceteze focul”.
Art Hogan, strateg-șef de piață la B. Riley Financial, a fost categoric, afirmând că mișcările de pe piețe transmiteau un mesaj clar: „investitorii ar dori ca strâmtoarea Hormuz să fie deschisă și acest conflict să fie lăsat în urmă”.
Donald Trump a acceptat încetarea focului cu puțin timp înainte de termenul limită stabilit pentru o eventuală acțiune militară majoră. Acesta a legat acordul de redeschiderea strâmtorii Hormuz. Mai mult, a menționat că a primit o propunere în zece puncte din partea Iranului, considerând-o o bază de negociere fezabilă.
Impactul pe termen lung
Conflictul din Orientul Mijlociu și, implicit, blocarea strâmtorii Hormuz au provocat un șoc major în aprovizionarea cu petrol, afectând 12-15 milioane de barili de țiței pe zi. Patrick De Haan, șeful analizei petroliere la GasBuddy, a subliniat că încetarea focului nu a clarificat, de fapt, nimic în ceea ce privește situația din strâmtoare.
Pe termen lung, consecințele rămân incerte. Karl Schamotta, de la Corpay Currency Research, a scris că regimul iranian „a consolidat, fără îndoială, controlul politic și și-a demonstrat capacitatea de a aduce piețele globale de petrol și gaze la colaps”.
