Donald Trump amenință din nou NATO, pe fondul războiului din Iran
Fostul președinte american Donald Trump continuă să pună sub semnul întrebării viitorul NATO, de data aceasta pe fondul războiului din Iran. Pentru a doua oară în 2026, Trump pare să ia în calcul posibilitatea distrugerii alianței, deși opinia publică americană este, în general, favorabilă acesteia.
Amenințări recurente și nemulțumiri
Trump a criticat în repetate rânduri membrii NATO pentru lipsa de sprijin acordat Statelor Unite în contextul conflictului cu Iranul. După ce a catalogat NATO drept o „tigroaică de hârtie” și a sugerat că ar putea retrage SUA din alianță, acesta s-a întâlnit cu secretarul general NATO, Mark Rutte. Rutte a declarat că Trump era „clar dezamăgit” de mulți dintre aliați. Trump s-a plâns pe rețelele de socializare, amintind de opoziția aliaților față de intenția sa de a prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom aliat NATO, Danemarca.
În actualul context, este puțin probabil ca Trump să poată retrage legal Statele Unite din alianță, dat fiind că Congresul a instituit mecanisme care necesită aprobarea acestuia pentru o asemenea decizie. Totuși, discuțiile lui Trump ar putea fi o strategie de a forța NATO să ofere sprijin SUA în conflictul cu Iranul.
Un sondaj AP-NORC din februarie 2026 a arătat că 70% dintre americani considerau că apartenența la NATO este „foarte” sau „oarecum” bună pentru SUA. Un sondaj Gallup din aceeași perioadă a indicat că peste trei sferturi dintre americani susțineau menținerea sau creșterea angajamentului SUA față de NATO. Chiar și în rândul republicanilor, majoritatea susțineau NATO, doar 13% dorind o retragere totală, așa cum a sugerat Trump.
Impactul potențial asupra alianței
Mark Carney, premierul Canadei, a sugerat posibilitatea ca statele membre să continue colaborarea fără a mai plasa alianța în jurul Statelor Unite. De asemenea, Trump a afectat relațiile cu aliații NATO prin politici comerciale precum tarifele vamale, tratându-i adesea cu mai puțin respect decât pe unii rivali. O altă consecință a acțiunilor sale a fost legitimarea președintelui rus Vladimir Putin pe scena mondială, consolidând o abordare în care „dreptul aparține celui puternic”. Mai mult, războiul din Iran ar putea reprezenta un alt factor de divizare.
O sondare Pew Research Center de la sfârșitul lunii martie 2026, la o lună de la începerea războiului, a arătat că procentul republicanilor și al independenților cu tendințe republicane care considerau că NATO aduce beneficii Statelor Unite a scăzut de la 49% cu un an în urmă la 38% în prezent. Cu toate acestea, aproape șase din zece americani consideră, în continuare, NATO favorabil și benefic pentru SUA.
Reacțiile opiniei publice și viitorul NATO
În urma incidentului cu Groenlanda, susținerea publică pentru alianță părea să crească, având în vedere opoziția covârșitoare a americanilor față de încercările lui Trump de a prelua insula. Războiul din Iran, care este mai popular în rândul dreptei decât tentativa de a prelua Groenlanda, pare să fi convins o parte din republicani că Trump are dreptate în ceea ce privește lipsa de utilitate a NATO.
Este important de menționat că NATO a fost creată ca o alianță defensivă, nu pentru a oferi sprijin în orice război inițiat de un membru. De altfel, articolul 5 privind apărarea colectivă a fost invocat doar după atacurile din 11 septembrie 2001.
Deocamdată, nu este clar ce se va întâmpla. Trump nu poate retrage SUA din NATO fără aprobarea Congresului. Totuși, Trump ar putea afecta alianța prin măsuri precum retragerea trupelor americane din țările considerate mai puțin cooperante sau chiar prin închiderea unor baze militare.
