Uniunea Europeană pregătește reactivarea măsurilor de criză energetică, în încercarea de a gestiona penuria de combustibili provocată de un context geopolitic extrem de tensionat. Anunțul a fost făcut marți de către Însărcinat cu Energie în cadrul Comisiei Europene, Dan Jorgensen, care a indicat că UE ia în calcul revenirea la măsurile de criză folosite în 2022, atunci când Rusia a redus semnificativ livrările de gaze. Aceasta vine în contextul în care conflictul din Iran și războiul din Orientul Mijlociu amenință destabilizarea și mai puternic a piețelor energetice globale.
Planurile de urgență ale UE: limitarea tarifelor și reducerea consumului
După o reuniune virtuală a miniștrilor energiei din statele membre, Jorgensen a anunțat că Uniunea ia în considerare o serie de măsuri menite să stabilizeze piața și să asigure aprovizionarea cu energie. Acestea includ, printre altele, propuneri pentru limitarea tarifelor de rețea și a taxelor pe energie electrică, precum și luarea în considerare a reducerii consumului.
„Nu știm cât va dura această criză și, întrucât nu putem anticipa evoluția, pregătim diferite opțiuni, similare cu cele din 2022”, a spus oficialul european. De aceea, UE analizează posibilitatea de a impune măsuri temporare, menite să reducă presiunea asupra pieței, dar și să evite penuria de combustibili sau creșterea explozivă a prețurilor.
Războiul din Iran: o amenințare pe termen lung pentru Europeni
Jorgensen a atras atenția asupra impactului pe termen lung al conflictului intern din Iran, care poate duce la perturbări prelungite ale pieței energetice mondiale. „Chiar dacă conflictul s-ar încheia mâine, consecințele vor rămâne pe termen lung, infrastructura energetică din regiune fiind grav afectată”, a declarat el reporterilor.
Europa, în mare parte dependentă de importul de gaze și țiței din zona Orientului Mijlociu, se află într-o poziție vulnerabilă. Prețurile europene la gaze naturale s-au majorat cu peste 70% de la începutul războiului dintre SUA și Iran, în februarie. Cu toate acestea, aprovizionarea cu țiței nu a fost direct afectată, deoarece majoritatea țărilor europene importă aceste resurse din alte regiuni.
Combustibil pentru avioane și motorină, cele mai expuse riscuri
Îngrijorările autorităților europene sunt îndreptate în special spre combustibilul pentru avioane și motorină, considerate cele mai vulnerabile categorii de produse petroliere în această perioadă. Potrivit expertului Benedict George, șeful departamentului pentru produse europene de la Argus Media, ultimele transporturi de kerosen traversează Strâmtoarea Ormuz înainte de închiderea acesteia, estimată să permită livrări până în jurul datei de 10 aprilie.
„Deși nu există riscul să rămânem fără combustibil pentru avioane, stocurile europene pot acoperi doar până la trei luni de cerere”, a explicat George. El estimează că, dacă situația persistă, ar putea apărea penurii locale sau creșteri semnificative ale prețurilor.
Prețurile la combustibil pentru avioane au crescut mai rapid decât cele ale țițeiului, amplificând îngrijorările legate de securitatea alimentării. Într-o astfel de situație, țările europene se află în fața unei decizii dificile, având în vedere dependența de importurile din Orientul Mijlociu, pentru aproximativ 15% din kerosen.
Susedări pentru a preveni o criză energetică severă
Jorgensen a cerut guvernelor europene să acționeze cu responsabilitate, îndemnând la reducerea voluntară a consumului de petrol și gaze, mai ales în sectorul transporturilor. Într-o scrisoare trimisă înainte de reuniune, comisarul pentru energie a făcut apel la cooperare, recomandând amânarea lucrărilor de întreținere neurgente la rafinării și evitarea măsurilor care ar putea crește cererea sau limita libertatea de circulație a produselor petroliere.
„Este esențial să acționăm în mod coordonat pentru a evita ca măsurile naționale să destabilizeze piața europeană”, a subliniat Jorgensen. Temerea cea mai mare rămâne apariția unei penurii acute sau a unor prețuri volatile, ceea ce ar putea avea impact direct asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor.
Europa, în momentul de față, nu a recurs încă la măsuri dure din trecut, precum raționalizarea carburanților sau restricțiile de circulație. În schimb, Agenția Internațională pentru Energie a propus deja măsuri pentru reducerea consumului, precum promovarea muncii de acasă și limitarea vitezei pe autostrăzi, încercând să atenueze presiunea pe infrastructură.
În același timp, oficialii europeni continuă să monitorizeze situația, pregătind scenarii pentru orice evoluție imprevizibilă. În condițiile în care conflictul din Iran persistă, iar riscurile de blocaj sau penurie se accentuează, Europa conștientizează că este timpul pentru măsuri preventive, menite să asigure stabilitatea energetică și să minimizeze efectele sociale ale unei eventuale crize prelungite.
