UE se confruntă cu o problemă majoră în gestionarea tehnologiilor biometrice: nu dispune de o infrastructură proprie, autonomă, pentru evaluarea și controlul acestor tehnologii. În timp ce statele membre și instituțiile europene utilizează tot mai mult sistemele biometrice pentru controlul frontierelor, gestionarea migrației, activitatea poliției sau identificarea digitală, lipsa unei evaluări independente, standardizate și comunedeține însemnătate o vulnerabilitate strategică pentru securitatea și suveranitatea digitală a Uniunii.
Dependenta de evaluări externe: o problemă de suveranitate
Conform unui nou raport coordonat de eu-LISA, autoritatea europeană pentru infrastructuri digitale, situația actuală plasează UE într-un loc fragil, dependența fiind, în mare parte, de evaluările realizate de institutul american NIST (National Institute of Standards and Technology). De peste trei decenii, NIST acționează ca reper internațional pentru testarea și certificarea sistemelor biometrice, stabilind standarde și benchmark-uri. În contrast, la nivelul UE, inițiativele și capacitățile de testare sunt limitate, fragmentate și, de cele mai multe ori, punctuale, fiind adesea rezultatul proiectelor europene sau al eforturilor academice locale. Această situație nu doar că fragilizează poziția Europei în standardizarea globală, ci și crește riscul de dependență tehnologică de anumite soluții și de influență externă.
„Europa riscă să fie un ‘rule-taker’ în domeniul biometriei, nu un ‘rule-maker’”, avertizează autorii raportului, subliniind consecințele pentru controlul biasului, transparență și calitatea datelor biometrice. Fără o infrastructură proprie, autoritățile nu pot realiza evaluări riguroase, fapt ce poate duce la utilizarea unor sisteme neclare, cu vulnerabilități ascunse, și la o fragmentare a standardelor între statele membre.
De ce să nu ne fie frică să construim propria soluție?
Raportul propune două direcții cheie pentru a reduce această dependență și a spori autonomia Europei în domeniul biometricii. Prima este crearea unui depozit comun de date biometrice, care să conțină seturi de date conforme cu normele europene și protecția datelor personale, stocate într-un mediu sigur și controlat. Acest depozit ar facilita evaluări obiective și comparabile, eliminând riscurile de manipulare sau evaluări private, adesea opace, realizate de companii sau de indivizi.
A doua este dezvoltarea unei platforme centralizate de evaluare și testare, care să fie administrată de o autoritate publică de încredere. Aceasta ar permite testarea continuă a tehnologiilor biometrice și benchmarking între diverși furnizori. În acest fel, UE ar putea stabili propriile standarde și benchmark-uri, bazate pe date reale și reprezentative pentru demografia și scenariile europene, nu pe rezultate externe sau pe evaluări private.
Context și implicații juridice
Un aspect crucial al discuției îl reprezintă reglementările europene privind protecția datelor și utilizarea tehnologiilor biometrice. În ultimele ani, legislația europeană privind datele, precum GDPR și EUDPR, au devenit un schelet de reglementare strictă, dar și un nivel de control care solicită evaluări riguroase și independente ale sistemelor biometrice, în special ale celor bazate pe inteligență artificială. Fără acces la seturi de date relevante și reprezentative, dezvoltatorii și autoritățile pot avea dificultăți majore în a îndeplini aceste cerințe legale și tehnice.
De aceea, inițiativele de a construi aceste infrastructuri independente sunt percepute ca o investiție strategică în autonomia și credibilitatea Europei. Crearea unui depozit comun de date și a unei platforme unice de evaluare ar întări poziția UE în ceea ce privește standardizarea internațională a tehnologiilor biometrice și ar proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor, asigurând transparență, corectitudine și control asupra datelor sensibile. În plus, aceste eforturi pot stimula și dezvoltarea industriei europene de tehnologie biometrică, reducând riscul ca Europa să devină doar un consumator de tehnologii străine, în loc să fie un actor activ în stabilirea regulilor globale.
Pe termen lung, consolidarea infrastructurii de evaluare independentă ar putea proteja UE de vulnerabilități tehnologice și ar oferi o poziție de negociere mai solidă în negocierile internaționale privind standardele și regulamentele biometrice, într-un moment în care securitatea digitală și suveranitatea tehnologică devin din ce în ce mai importante. În lipsa unui astfel de plan, Europa riscă să rămână pasivă, supusă influenței și deciziilor externe, iar tehnologiile biometrice, de la simple sisteme de control la procese complexe de identificare, vor putea fi manipulate sau menținute sub controlul altora, și nu propriilor interese.
Sursa: Economistul.ro
