Conform HotNews: AUR susține că a strâns 112 semnături necesare pentru a declanșa suspendarea președintelui Nicușor Dan, deși social-democrații nu sprijină public demersul. Printre semnatari se numără și un deputat PSD, Dorin Popa, care în trecut a semnat o moțiune AUR invocând o eroare.
Parlamentari și motivele suspendării
Platforma „suspeND.ro”, lansată de AUR, arată că, pe lângă toți parlamentarii formațiunii și un ales S.O.S România, demersul este susținut de șase parlamentari neafiliați. Aceștia includ deputați aleși pe listele POT, dar care au părăsit grupul parlamentar, un ales din partea AUR și doi aleși din partea S.O.S România. De asemenea, se numără Mădălin-Laurențiu Făget, de la Uniți pentru România, și deputatul PSD Dorin Popa.
Dorin Popa, aflat la primul mandat, a explicat pentru HotNews că motivul suspendării președintelui Nicușor Dan este legat de incapacitatea acestuia de a forma un guvern cu 233 de voturi, având în vedere poziția președintelui „fără AUR la guvernare”. Popa consideră că Nicușor Dan ține România pe loc solicitând voturi imposibil de obținut, în loc să accepte realitatea politică, mai ales că PSD și-a asumat guvernarea. El a subliniat că în cadrul grupului parlamentar PSD nu există obligația de a vota într-un anume fel, lăsându-i libertatea de a-și exprima votul conform conștiinței.
Reacția PSD și prevederile Constituției
Deputatul PSD Mihai Ghigiu a declarat ferm că partidul nu susține inițiativa AUR și că nu vede motive întemeiate pentru suspendarea președintelui. El a subliniat că România se confruntă deja cu o criză guvernamentală și că declanșarea unei noi crize ar fi contraproductivă. Ghigiu a menționat că, deși Dorin Popa este afiliat grupului PSD, decizia partidului rămâne una de evitare a instabilității.
Potrivit Constituției României, articolul 95, președintele poate fi suspendat din funcție de Parlament în cazul săvârșirii unor fapte grave care încalcă prevederile constituționale. Procedura implică inițierea unei propuneri de suspendare de către cel puțin o treime din parlamentari, consultarea Curții Constituționale și, în cazul aprobării suspendării, organizarea unui referendum pentru demitere în termen de 30 de zile. Acest referendum este obligatoriu și valid dacă participă cel puțin 30% din alegători, iar rezultatul este validat dacă cel puțin 25% din totalul alegătorilor se pronunță pentru demitere. România a mai organizat două referendumuri pentru demiterea președintelui, în 2007 și 2012, ambele vizându-l pe Traian Băsescu, dar nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru validare.
Sursa: HotNews
