Autobuzele turcești Otokar, achiziționate de Primăria Capitalei în timpul mandatului Gabrielei Firea, rămân în prezent parapetate în garaje, într-un stadiu de inactivitate care afectează serios sistemul de transport public din București. După patru ani de la cumpărare, doar o treime din cele 400 de autobuze au fost puse în circulație, în timp ce restul stau degeaba, așteptând reparații și întreținere. În ciuda promisiunilor și acordurilor pentru reparații gratuite pe durata garanției, problemele persistă, iar situația a ajuns să fie discutată la nivel înalt de primar.
Problemele tehnice și lipsa mentenanței
Achiziționate în 2018 pentru a moderniza parcul de autobuze al Bucureștiului, vehiculele Otokar s-au dovedit a fi o soluție costisitoare și problematică. Din cei 400 de autobuze, doar 285 sunt operaționale, în timp ce 115 stau nefolosite în garaje. Conform contractului, compania turcă avea obligația să realizeze mentenanța acestor autobuze pe durata garanției de patru ani sau până la atingerea a 240.000 de kilometri. În practică, însă, aceste promisiuni nu au fost respectate, iar vehiculele au ajuns să fie diagnosticată de defecțiuni frecvente, cauzate inclusiv de intervențiile improvizate ale firmei turcești.
Primarul Ciprian Ciucu a anunțat recent că a avut o întâlnire cu reprezentanții Otokar, iar rezultatul acesteia a fost asumarea angajamentului de a repara și aduce în circulație cel puțin 95% din autobuzele indisponibile în termen de două luni. “Asta înseamnă o calitate mai proastă a serviciului de transport public, șoferi care vin la muncă dar degeaba și nu au ce munci”, a explicat edilul. În cazul în care compania nu își va respecta promisiunea, acesta a declarat că va executa garanția de bună credință a contractului, considerată încă încălcată.
Autobuzele ieșite din garanție și problemele de întreținere
O altă problemă gravă o reprezintă vehiculele care, dupa expirarea perioadei de garanție, au rămas fără suport tehnic adecvat. Conform unor informații, în 2025 o parte dintre autobuze s-au declasificat, ceea ce a mutat responsabilitatea reparațiilor asupra mecanicilor din cadrul Societății de Transport București (STB). Aceștia s-au confruntat cu o întreținere deficitară, fiind nevoiți să improvizeze intervenții și chiar să cârpească cabluri electrice cu materiale improvizate, unele dintre acestea reprezentând un real pericol de incendiu. “Defectele sunt foarte multe și vor fi mari probleme în viitorul apropiat”, au spus surse din cadrul societății, semnalând că metodele de reparație aplicate de firma turcă au fost deficiente și improvizate.
Se constată astfel o deteriorare a condițiilor de întreținere, în condițiile în care angajații STB cer în mod frecvent piese de schimb, dar acestea lipsesc sau sosesc cu întârziere. Salariile mecanicilor, de circa 4.000-5.000 de lei net, nu reușesc să compenseze dificultățile zilnice din garaj, iar această situație accentuează întârzierea în reparații, agravând starea vehiculelor.
Situația de la STB este un exemplu al lipsei de investiții și al managementului defectuos
Dând un semnal clar asupra stării generale a companiei, primarul Ciprian Ciucu a făcut o vizită-surpriză la autobaza Floreasca, unde a fost informat despre condițiile “execrabile” în care lucrează angajații. Conform spuselor sale, lipsa pieselor și vechimea clădirilor sunt problemelor de bază care afectează operabilitatea serviciului. “Nu mai există piese, nu vin la timp, și ce fac angajații este să canibalizeze alte autobuze”, a spus el, evidențiind o situație dezastruoasă în ceea ce privește întreținerea flotei.
De asemenea, primarul a punctat că procedurile de angajare pentru conducerea societății s-au făcut înainte de mandatul său, fiind surprinși de intenția de a “pune la adăpost” anumite persoane, ceea ce indică o strategie de conservare a unor interese și o lipsă de transparență în management. În această situație, perspectivele pentru o modernizare reală a sistemului de transport în comun rămân să fie clarificate în timp, însă e clar că preocuparea pentru reabilitarea flotei și îmbunătățirea condițiilor angajaților trebuie să fie prioritate pentru orice gest de redresare.
