Conform Gândul: Venezuela se retrage de la Curtea Penală Internațională
Venezuela a oficializat retragerea sa de la Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga, notificând Organizația Națiunilor Unite. Anunțul a fost făcut de ministrul venezuelean de Externe, Felix Plasencia, care a imputat tribunalului o părtinire geografică.
Potrivit ministrului Plasencia, CPI și-a concentrat în mod disproporționat activitatea asupra țărilor din Africa și America Latină, neglijând alte regiuni. El a transmis aceste considerații pe rețeaua X, subliniind că decizia guvernului de la Caracas este fermă și irevocabilă, luată la ordinul președintei interimare Delcy Rodriguez.
Anchete deschise în timpul mandatului lui Maduro
Curtea Penală Internațională investiga din 2017 presupuse crime împotriva umanității comise în Venezuela, în timpul mandatului fostului președinte Nicolas Maduro. Guvernul venezuelean a respins constant aceste acuzații. În 2021, procurorul CPI, Karim Khan, a demarat o anchetă oficială ce îl viza direct pe Nicolas Maduro.
În ianuarie 2025, CPI a decis să își închidă biroul din Caracas, invocând o lipsă de cooperare din partea autorităților locale. Departamentul de Stat american a salutat retragerea Venezuelei, reiterând acuzațiile de lipsă de credibilitate la adresa Curții. Aceste declarații survin după ce fostul președinte Maduro a fost arestat de către Statele Unite, în urma unei intervenții militare, și încarcerat la New York.
SUA cer retragerea din Statutul de la Roma
Statele Unite au salutat decizia Veneuelei și au încurajat toate statele membre ale CPI să părăsească Statutul de la Roma. Acesta din urmă este tratatul care a stat la baza creării instituției internaționale în 1998 și care a intrat în vigoare din 2002. Principalele țări care nu recunosc jurisdicția Curții de la Haga includ China, India, Rusia, Israel și chiar Statele Unite.
Departamentul de Stat american a transmis un mesaj clar, considerând că CPI ar trebui desființată. Curtea are autoritatea de a judeca lideri politici acuzați de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și agresiune. Printre țările cu cele mai mari contribuții financiare la CPI se numără Japonia, Germania, Franța, Regatul Unit și Italia.
În ultimii ani, CPI a emis mandate de arestare pentru lideri politici importanți, inclusiv pentru președintele rus Vladimir Putin și premierul israelian Benjamin Netanyahu. Cu toate acestea, retragerea unui stat membru nu afectează investigațiile sau procedurile deja în curs. Recent, șeful-procuror Karim Khan a fost demis din funcție, pe fondul acuzațiilor de comportament sexual necorespunzător.
Sursa: Gândul
