Un juriu din Los Angeles a stabilit că platformele Meta și YouTube sunt responsabile pentru prejudiciile suferite de o tânără din cauza designului considerat „adictiv”, obligând companiile să plătească despăgubiri de 6 milioane de dolari. Verdictul este considerat un moment de cotitură pentru industria tehnologică, deschizând calea pentru potențiale mii de procese similare. Decizia survine într-un context în care companiile tech sunt din ce în ce mai mult puse sub semnul întrebării pentru impactul asupra sănătății mintale a utilizatorilor, în special a celor tineri. nn
Jurații au concluzionat că ambele companii au dat dovadă de neglijență în proiectarea și operarea platformelor lor, contribuind direct la afectarea sănătății mintale a reclamantei. Instanța a acordat 3 milioane de dolari despăgubiri compensatorii, Meta urmând să plătească 2,1 milioane de dolari, iar YouTube 900.000 de dolari. Ulterior, juriul a determinat acordarea a încă 3 milioane de dolari daune punitive, considerând că ambele companii au acționat cu „rea-credință, opresiune sau fraudă”. Acest caz ar putea redefini modul în care este interpretată Secțiunea 230 din legislația americană, care protejează platformele online de răspunderea pentru conținutul utilizatorilor.
Impactul designului „adictiv” asupra tinerei
Reclamanta, identificată cu inițialele K.G.M., a început să folosească YouTube la vârsta de șase ani și Instagram la nouă ani. În fața juraților, ea a detaliat efectele negative ale utilizării excesive a acestor platforme. „Mi-a afectat foarte mult stima de sine”, a relatat tânăra, explicând că aplicațiile au determinat-o să renunțe la hobby-uri, să aibă dificultăți în a-și face prieteni și să se compare constant cu alții. Avocatul său, Mark Lanier, a argumentat că platformele au fost proiectate intenționat pentru a crea dependență, prin funcții precum derularea infinită, redarea automată a videoclipurilor și notificări. Acuzarea a susținut că, prin aceste mecanisme, companiile vizează să mențină utilizatorii conectați cât mai mult timp posibil, ignorând potențialele efecte negative.
Reacțiile companiilor și implicațiile juridice
Meta și Google, proprietarul YouTube, au respins acuzațiile și au anunțat că vor contesta decizia în instanță. Companiile au susținut că problemele reclamantei nu sunt cauzate de platforme, invocând factori personali și familiali. Juriul a respins însă aceste argumente. Verdictul ar putea avea efecte dincolo de social media, influențând procese împotriva altor platforme online. La nivel european, decizia este văzută ca un semnal clar pentru industrie. Comisarul european pentru Suveranitate digitală, Henna Virkkunen, a declarat că decizia transmite „un mesaj foarte clar” că platformele trebuie să ia în serios „riscurile pe care le generează”.
Posibile schimbări în industrie
Specialiștii subliniază că, deși sancțiunile financiare sunt relativ mici pentru giganții tech, adevărata amenințare este obligația de a-și reproiecta produsele. O astfel de schimbare ar putea afecta profund modelul de afaceri al companiilor. Decizia de la Los Angeles vine după ce, într-un alt dosar judecat în New Mexico, Meta a fost obligată să plătească 375 de milioane de dolari pentru că nu a protejat suficient minorii. Procesul din Los Angeles subliniază o preocupare crescândă legată de impactul social media asupra tinerilor. În România, autoritățile monitorizează de asemenea impactul noilor tehnologii asupra cetățenilor, în contextul discuțiilor despre modificarea legislației privind protecția datelor personale și siguranța online.
