Conform Libertatea: Băile Govora, un „oraș-parc” de aproape 20 de hectare din județul Vâlcea, devine prima oprire a unui itinerar curatoriat de Muzeul de Arhitectură din România (MUZA). Proiectul explorează conceptul de „fantezie” în arhitectură și urbanism, analizând spațiul dintre proiectul ideal și realitatea trăită.
Govora, născută dintr-o „fantezie pură a modernității” de la sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost gândită ca un organism unitar, integrând sănătatea, peisajul și arhitectura. Stațiunea, adăpostită de dealuri, s-a dezvoltat conform marilor modele europene ale vremii, dialogând cu stațiuni precum Vichy din Franța sau Karlovy Vary din Europa Centrală.
Parcul balnear, pilonul central
Structura spațială a stațiunii Govora a fost riguros trasată în jurul a patru repere. Primul este parcul balnear, cu o suprafață de peste douăzeci de hectare, care oferă însăși structura spațială a stațiunii. Acest principiu al traseului de cură, combinând mișcarea în aer liber cu consumul de ape minerale din foișoare și buvete, este exemplificat și în alte zone, precum traseul de la Călimănești-Căciulata.
Stabilimentul de băi și Hotelul Palace, inimi terapeutice și de lux
Al doilea pilon fundamental este stabilimentul de băi, inima terapeutică a stațiunii, proiectat de arhitectul Ernest Doneaud. Clădirea, deși marcată de trecerea timpului, păstrează plăcuțe ceramice originale Villeroy & Boch și o rigoare spațială remarcabilă. Alături, Marele Hotel, întruchipat de emblematicul Hotel Palace, a fost conceput ca o lume în miniatură. Construit pe o structură antiseismică, cu plăci de plumb și orientat optim pentru a beneficia de soare, hotelul reflectă luxul și inovația perioadei.
Cazinoul și fantezia modernității
Cel de-al treilea element central este cazinoul, proiectat de Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect diplomat din România. Acesta completa ansamblul prin funcțiunea sa de cultură și socializare, oglindind cazinourile imperiale ale vremii, precum cel din Vatra Dornei. Împreună, aceste elemente au contribuit la crearea unei „fantezii pure a modernității”, unde arhitectura și peisajul se împleteau pentru a oferi o experiență terapeutică completă.
Expoziția MUZA, organizată în acest context, explorează cinci secțiuni narative. Începe cu fantezia originară a naturii ca medicament, continuă cu fantezia modernității de la 1900, traversând apoi fantezia extinsă a epocii comuniste, ilustrată prin filme de propagandă ce surprind turismul de masă. Etapa următoare este fantezia suspendată, o radiografie a anilor ’90 și a privatizărilor fragmentate, care au lăsat multe clădiri monumentale în degradare.
Studio Govora, fantezia reactivată
Cea mai optimistă secțiune a expoziției este dedicată fanteziei reactivate, prezentând munca echipei Studio Govora. Fondată de o generație tânără de arhitecți și cercetători, asociația a transformat cercetarea academică într-o metodologie concretă de salvare a orașului. Prin cercetări aprofundate, proiecte educaționale și școli de vară, tinerii învață să restaureze elemente arhitecturale specifice, combinând proiecte mari de restaurare cu micro-intervenții rapide și vizibile. Efortul continuu de acțiune civică vizează convingerea autorităților și a proprietarilor privați că patrimoniul este o resursă comună a întregului oraș.
Contrastul este vizibil la fiecare colț al Govorei, un oraș unde identitatea vizuală de oraș-parc rămâne surprinzător de puternică, în ciuda provocărilor demografice. Proiectul inițiat de MUZA demonstrează că fantezia poate deveni un proiect viu, capabil să redea comunității nu doar sănătatea, ci și sentimentul de apartenență la o resursă comună de visare, transformând patrimoniul balnear dintr-o amintire prăfuită într-un motor al regenerării.
Sursa: Libertatea

