Franța începe să își asigure o independență digitală pentru comunicarea internă a statului, în încercarea de a reduce dependența de soluțiile americane precum Microsoft Teams sau Zoom. Decizia guvernului francez de a dezvolta o platformă de videoconferință „made in France” și de a o implementa la scară largă reprezintă un pas important în direcția consolidării suveranității digitale europene, un subiect discutat intens la nivelul Uniunii Europene. În loc să continue utilizarea unor servicii populare, dar controlate de companii din afara Europei, Parisul preferă o infrastructură destinată exclusiv sectorului public, construită și administrată intern.
### Motivația din spatele alegerii unei platforme „suverane”
Decizia de a înlocui instrumente precum Microsoft Teams și Zoom cu Visio, o platformă dezvoltată de specialiști francezi, nu se bazează doar pe motive tehnice. Oficialii afirmă că fragmentarea sistemelor de comunicare, cu zeci de platforme diferite folosite în aceeași instituție, complică colaborarea, crește riscurile de securitate și duce la costuri suplimentare. „Prea multe instituții folosesc prea multe instrumente diferite, ceea ce îngreunează colaborarea și crește suprafața de atac”, explică surse apropiate guvernului.
De asemenea, această strategie răspunde și provocărilor geopolitice și de securitate. În contextul în care infrastructurile digitale globale sunt din ce în ce mai vulnerabile la atacuri cibernetice, Austria, Germania sau alte state europene încearcă să-și reducă dependența de jucători externi, mai ales din Statele Unite, coordonându-și eforturile pentru ca datele sensibile ale administrației să rămână în interiorul Europei. Astfel, o soluție națională, certificată european, devine prioritară pentru Paris, în contextul preocupărilor privind supravegherea și controlul datelor.
### Visio: platforma franceză pentru videoconferințe și automatizare
Proiectul Visio, dezvoltat de Direcția Națională a Securității Digitale (DINUM), este menit să devină soluția unică de videoconferință pentru toate instituțiile statului francez până în 2027. După o fază de testare de aproape un an, în care s-au înscris peste 40.000 de utilizatori, platforma a fost lansată oficial și urmează să fie extinsă la peste 200.000 de angajați din sectorul public.
Primele instituții vizate pentru adoptarea soluției includ centre naționale de cercetare, Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate și Agenția Națională pentru Finanțe Publice. Ministerul Apărării este programat să devină utilizator în primul trimestru al anului 2026, scopul fiind ca până atunci toate departamentele să fie conectate la sistem. “CNRS își va închide licențele Zoom până la finalul lunii martie 2026”, declară oficialii, semnalând că procesul nu este doar un experiment, ci o tranziție etapizată, cu termene clare.
Din punct de vedere tehnic, platforma se bazează pe cloud certificat și găzduit în Franța, prin intermediul companiei Outscale, parte a grupului Dassault Systèmes. Infrastructura este certificat SecNumCloud de către ANSSI, ceea ce garantează că datele rămân sub control european, pe teritoriul Franței, și nu sunt expuse intereselor externe. În plus, Visio promite implementarea unor tehnologii avansate de inteligență artificială, precum transcrierea automată a discuțiilor și identificarea vorbitorilor, tehnologie dezvoltată de startup-ul francez Pyannote. Începând cu vara lui 2026, se va introduce și subtitrarea în timp real, dezvoltare realizată de laboratorul francez de AI Kyutai.
### Costuri, migrare și valul de schimbări în Europa
Un argument pragmatic superior deciziei este economia de costuri. Înlocuirea licențelor plătite cu o platformă națională ar putea aduce economii estimate de până la un milion de euro anual pentru fiecare sută de mii de utilizatori. În contextul bugetelor publice, această economie pare semnificativă, mai ales dacă se ia în considerare și costurile ascunse ale gestionării mai multor platforme și licențe diferite.
Migrarea la o soluție proprie însă nu este lipsită de provocări. În timp ce respectarea și implementarea noii infrastructuri necesită investiții în training, suport tehnic, adaptarea echipamentelor și schimbarea obiceiurilor, avantajele pe termen lung compensatează aceste eforturi. „Costul ‘comodității’ devine mai mare decât costul tranziției” spun autoritățile, într-o parabolă a strategiei pe termen lung pentru autonomia digitală a Franței.
Importanța acestei decizii reverberează în întregul bloc european, unde se intensifică dezbaterile privind independența tehnologică. În timp ce alte state examinează modelul francez, așteptările sunt ca unele guverne să ceară și ele infrastructuri și standarde europene, mai sigure și mai transparente. În final, ceea ce se întâmplă în Franța poate să devină un model pentru întreaga Europă, în contextul unui peisaj digital tot mai competitiv și geopolitic.
