În urmă cu 49 de ani, România a fost zguduită de un cutremur devastator, tragedie care a marcat profund societatea și a schimbat pentru totdeauna modul în care statul și oamenii se pregătesc pentru astfel de evenimente. La ora 21:22, pe 4 martie 1977, un seism cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter a lovit sud-estul țării, distrugând Bucureștiul și provocând pierderea a peste 1.500 de vieți. De atunci,, deși au fost ratificate noi legi și s-au făcut pași, lipsa unui răspuns explicit și eficient la nivel național păstrează capitala și alte orașe în zona unui risc ridicat, iar vulnerabilitatea seismică rămâne un pericol real.
Impactul tragic și schimbările imediate după cutremur
Cutremurul din 1977 a fost unul din cele mai puternice evenimente naturale din istoria recentă a României. Epicentrul a fost localizat în Vrancea, însă formațiunile seismice s-au simțit în aproape toate regiunile, iar efectele s-au resimtit și în țările vecine precum Bulgaria. În București, pe atunci foarte afectat, peste 30 de clădiri de înălțime s-au prăbușit, iar peste 33.000 de locuințe au fost avariate sau distruse. Costurile pagubelor, conform estimărilor vremii, depășeau 2 miliarde de dolari, iar pierderile de vieți omenești au fost de peste 1.400 numai în capitală.
Respinși în noaptea următoare prin replici mai puțin violente, seismele secundare peste 4,9 magnitudine au menținut orașul și mai mult în tensiune, marcând o perioadă de frică și incertitudine pentru populație. Întreaga societate a fost zguduită, iar modul în care România a perceput și s-a pregătit pentru riscul seismic a fost clarificat, dar, după aproape jumătate de secol, situația rămâne departe de a fi optimă.
Clădiri vechi sau noi: cine este cu adevărat pregătit?
În timp, legislația și normele tehnice au fost revizuite, adesea sub presiunea tragediei din ’77. În anii ’90, mii de clădiri au fost expertizate, iar multe au fost încadrate în categorii de risc seismic. În prezent, în România sunt patru clase oficiale, de la cele mai periculoase, până la cele considerate rezistente în cazul unui seism major. Totuși, realitatea din teren arată o situație departe de ideal. Lipsa unor șantiere deschise la scară largă pentru consolidarea fondului construit vechi face ca vulnerabilitatea să fie foarte mare.
„Nivelul de conștientizare este în creștere, însă progresele concrete rămân insuficiente. Clădirile vulnerabile continuă să fie numeroase, iar riscul nu s-a diminuat semnificativ”, explică Matei Sumbasacu, specialist în construcții. Deși noile legislații impun standarde mai riguroase pentru edificiile moderne, problemele legate de infrastructura veche sunt departe de a fi rezolvate.
Bucureștiul, în continuare, nu este pregătit pentru un seism major
Specialiștii atrag atenția că, în condițiile actuale, Bucureștiul rămâne capitala europeană cu cel mai ridicat risc seismic. Nivelul de pregătire a populației, a clădirilor și a autorităților este insuficient. Puțini locuitori au un plan clar pentru situații de urgență, iar multe clădiri, inclusiv unele din cele mai emblematice, se află în zona de risc maxim.
„Orice clădire are o anumită rezistență, care, odată cu trecerea timpului, se epuizează. Nu putem considera că o clădire, care a trecut printr-un seism anterior, este în siguranță doar pentru că a rămas erectă. După un cutremur, e nevoie de reevaluare tehnică și, dacă e cazul, de consolidare”, explică inginerul constructor. În ciuda îmbunătățirilor legislative, întârzierea în consolidarea fondului construit vulnerabil și insuficienta finanțare continuă să fie principalele obstacole în reducerea riscului seismic general.
O perspectivă sumbră, dar și o speranță de reconsolidare
După aproape cincizeci de ani, situația clădirilor din România este mai critică decât în 1977. În ciuda progreselor legislative, numărul de imobile vulnerabile nu a scăzut semnificativ, iar riscul unui cutremur de amploare poate avea consecințe mult mai grave dacă nu se iau măsuri concrete. În același timp, nivelul de conștientizare a populației crește, iar responsabilitatea individuală devine tot mai importantă.
„Suntem încă departe de a fi pregătiți pentru un seism major. Clădirile din București sunt slab consolidate, iar despre reacția comunității în cazul unui eveniment extrem nu putem vorbi încă”, avertizează specialiștii. Pentru moment, riscul rămâne activ, iar următorul cutremur de mare proporție, dacă va veni, nu va ierta neglijențele din trecut. Așteptările sunt ca eforturile de consolidare și pregătire să fie accelerate, însă timpul și resursele necesare sunt, de multe ori, insuficiente pentru o protecție reală.
Sursa: Digi24
