Conform Gândul: Doi lideri ai unei rețele infracționale ce falsifica acte genealogice pentru obținerea cetățeniei române au fost reținuți într-un flagrant spectaculos. Aceste activități ilegale vizau cetățeni străini dornici să obțină actele românești, prin crearea unei istorii familiale false, inclusiv pe teritoriul Ucrainei. Procurorii Parchetului General au dejucat acest mecanism, punând capăt unei operațiuni de amploare.
Arhitectura falsurilor genealogice pentru cetățenie
Schema infracțională se baza pe falsificarea actelor de stare civilă și genealogice, pentru a crea impresia că străinii în cauză aveau rude, chiar bunici, originari din România. În cel puțin un caz documentat, un cetățean tunisian figura cu bunici de origine ucraineană, deși acest lucru nu corespundea realității. Două femei, Maria Dimitriu, cu dublă cetățenie, și Valerica Șapera, sunt considerate a fi principalele artizane ale acestui sistem. Acestea ar fi beneficiat și de ajutorul altor persoane, inclusiv cetățeni ucraineni, pentru a finaliza documentele false.
Modus operandi detaliat și costurile
Anchetatorii au constatat că documentele depuse la Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) conțineau informații false, neconfirmate de autoritățile emitente din străinătate. Maria Dimitriu specula cadrul legal privind redobândirea cetățeniei române prin descendență, recrutând persoane care nu îndeplineau condițiile, dar care erau dispuse să plătească sume mari. Aceasta promitea sprijin pentru obținerea documentației falsificate, apelând la intermediari și entități din statele de origine cu acces la arhive locale.
Interceptarea în flagrant și sumele de bani
Valerica Șapera a fost prinsă în flagrant de procurori la o terasă din București, în timp ce primea o sumă de bani. În geanta sa au fost descoperite două plicuri cu bancnote în euro, pretinzând că provin dintr-o datorie restituită. După numărare, procurorii au găsit asupra sa 7.500 de euro. Ulterior, perchezițiile la domiciliul acesteia au continuat investigația.
Tarifele solicitate de rețeaua infracțională varia. O verificare de dosar costa 100 de euro, depunerea dosarului 500 de euro, iar programarea jurământului 150 de euro. Astfel, un pachet complet pentru obținerea cetățeniei ajungea la 750 de euro, bani care se pare că erau distribuiți și altor persoane implicate, posibil chiar funcționari ai statului român.
Rețeaua opera cu prudență, selectând cu grijă persoanele care intenționau să obțină cetățenia în mod fraudulos. Penetarea grupării de către anchetatori a fost dificilă, dar nu imposibilă. Cele două femei au fost arestate preventiv, decizie menținută de Curtea de Apel București.
În cazul cetățeanului tunisian, Maria Dimitriu i-a cerut inițial 5.000 de euro pentru pregătirea dosarului, deși știa că acesta nu are ascendenți români. Promitea influență asupra membrilor comisiei ANC pentru urgentarea procedurilor. Ulterior, la începutul lunii noiembrie 2025, a intervenit Valerica Șapera, solicitând 7.500 de euro, pretinzând că banii sunt destinați urgentării cererii pentru a primi ordinul de aprobare până la sfârșitul anului 2026.
Actele falsificate, inclusiv certificate de deces și extrase din Registrul de Stat al actelor de stare civilă, ar fi fost elaborate pe teritoriul Ucrainei, implicând persoane neidentificate. Aceste documente atestau, în mod fictiv, nașterea bunicilor materni ai tunisianului în regiunea Odesa anterior anului 1940. Ulterior, aceste acte au fost folosite pentru depunerea cererii de redobândire a cetățeniei române.
Sursa: Gândul
