Procurorii din dosarul propagandei legionare îl acuză pe Călin Georgescu de promovare a ideologiei extremiste și de apropiere de simpatizanți legionari
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, se află în centrul unui dosar de propagandă legionară, fiind acuzat de procurori că a încercat să normalizeze și să revitalizeze ideologia fascistă, atrăgând în acțiuni și discursuri elemente ale mișcării legionare. Conform rechizitoriului, în perioada 2020-2025, el a lansat declarații și a adoptat gesturi care evocă figura mareșalului Ion Antonescu, precum și alți lideri legionari, încercând să reconfigureze percepția publică asupra curentului fascist.
Reacția autorităților și acuzațiile principale
Dosarul^1 urmărește să dovedească că Georgescu a avut intenția clară de a „produce o schimbare de percepție” asupra legionarismului, promovând idei xenofobe și laudative la adresa liderilor din perioada interbelică, precum Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu. Procurorii consideră că discursul fostului candidat a fost construit pentru a legitima această ideologie și pentru a atrage adepți, imitând gesturi, ton și discursul acestor figuri marcante.
„Examinând conduita sa publică în perioada de referință, s-a constatat că acesta a afirmat consecvent, în mod ilicit, ideologia legionară și a avut contacte cu promotori ai acesteia în mediul online și în evenimente publice”, se arată în documentul oficial. În plus, anchetatorii susțin că Georgescu a lansat afirmații cu caracter xenofob și a făcut aprecieri elogioase despre personalități legionare, încercând să „normalizare” această ideologie în ochii publicului larg.
Apropierea de simpatizanți extremiști și riscul de violență
Procurorii relatează despre legătura strânsă a lui Georgescu cu persoane suspectate de promovarea ideologiei fasciste. În dosar figurează numele lui Marian Motocu, un simpatizant legionaro-neolegionar trimis în judecată pentru propagandă și incitare la ură. La percheziții în telefonul lui Motocu, au fost descoperite videoclipuri în care apare alături de Georgescu, iar fostul candidat i-ar fi transmis că „va avea locul lui” în planurile lui de activism extremist.
„Cercul personal al inculpatului include indivizi cunoscuți cu preocupări antidemocratice, susținători și promotori ai ideilor fasciste, legionare, xenofobe și negaționiste”, susțin procurorii. În acest context, se menționează și posibila existență a unei organizații cu caracter fascist, cu membri în mai multe județe, destinate să coagulaze o mișcare de extremă dreaptă și să planifice acțiuni violente împotriva politicienilor, minorităților și instituțiilor democratice.
De asemenea, anchetatorii au scos în evidență apropierea lui Georgescu de Eugen Sechilă, alt nume legat de rețeaua extremistă, considerată de procurori o cheie esențială în înțelegerea doctrinei și a strategiilor promovate de fostul candidat.
Planuri de părăsire a țării și încercări de evadare
Un element semnificativ adus în discuție de anchetatori îl constituie intențiile lui Georgescu de a părăsi România. În iunie 2025, procurorii au obținut acordul pentru supravegherea fostului candidat, suspectându-l că plănuia să părăsească teritoriul național pentru a evita urmărirea penală.
„Inculpatul intenționa să părăsească România în mod suspect, în cooperare cu persoane din exterior, pentru a se sustrage urmăririi penale”, se explică în documentul oficial. În urma verificărilor, s-a constatat că Georgescu avea întâlniri programate pentru a discuta modalități de a ieși din țară, fiind posibile legături cu persoane dispuse să îl ajute în acest demers. La acea vreme, el și soția sa aveau deja planuri pentru o eventuală plecare în Israel pentru tratament medical, dar aceste informații au fost interpretate ca potențiale indicii de sustragere de la justiție.
Reacția și următorii pași ai procesului
Următorul termen în acest dosar este programat pentru 28 aprilie, la Judecătoria Sectorului 1 din București. În piața publică, pozițiile sunt mai rezervate, iar reprezentanții autorităților rămân atenți la evoluția procesului, mai ales în contextul sensibil al dosarului de propagandă legionară.
De la începutul anchetei, Călin Georgescu ne-a oferit declarații care să respingă acuzațiile, subliniind că discursurile și acțiunile sale sunt interpretări greșite sau luate din context. Cu toate acestea, investigațiile continuă, iar datele acumulate indică o preocupare majoră a autorităților de a combate propagarea ideologiilor extremiste în mediul public și online.
Este clar că, pentru organele judiciare, această cauză reprezintă o încercare de a desluși matricea discursurilor și legăturilor care pot alimenta mișcări extremiste în România, într-un context în care pericolul unor astfel de idei rămâne în alertă.
Sursa: Digi24
