Guvernul României a adoptat joi, 12 martie, o hotărâre prin care stabilește noul nivel al salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevedere ce va intra în vigoare de la 1 iulie 2026. Conform deciziei, salariul minim brut va crește de la 4.050 lei la 4.325 lei pe lună pentru un program normal de lucru, de aproximativ 166,6 ore lunar. Decizia a fost anunțată de premierul Ilie Bolojan și confirmată ulterior de ministrul Muncii, Florin Manole.
Creșterea salariului minim pentru 2026
Conform hotărârii adoptate, noul nivel nu include sporuri sau alte adaosuri salariale, fiind raportat la un program de lucru de aproximativ 166,6 ore pe luna. Astfel, valoarea salariului brut pe oră se va situa la 25,949 lei. Acest avans al salariului minim a fost gândit pentru a satisface nevoile tot mai mari ale angajaților cu venituri mici și pentru a reflecta evoluțiile economice recente.
Estimările autorităților arată că peste 1,7 milioane de angajați din România ar urma să beneficieze de această majorare. În prezent, salariul minim brut este plătit unui număr de circa 831.000 de salariați, reprezentând circa 14,6% din totalul forței de muncă active din țară. Creșterea va avea ca scop ajustarea veniturilor în sectoare unde salariile sunt apropiate de nivelul minim, dar și stimularea pieței muncii într-un context economic dificil.
Impactul financiar și efectele anticipate
Impactul bugetar al majorării este estimat la peste 600 milioane de lei pentru perioada iulie-decembrie 2026, conform nota de fundamentare a proiectului. Din această sumă, autoritățile estimează venituri suplimentare la buget de aproape 970 milioane de lei, în timp ce cheltuielile de personal generate de această măsură sunt anticipate a fi de aproximativ 347 milioane de lei. Potrivit experților, această creștere poate avea un efect benefic asupra economiei, încurajând consumul și creșterea veniturilor populației cu venituri mici.
Reacția autorităților: beneficii și controverse
Ministerul Muncii poziționează hotărârea ca fiind necesară pentru a menține puterea de cumpărare a angajaților și pentru a stimula ocuparea pe piața muncii. În nota de fundamentare, oficialii subliniază că salariile mai mari pot face joburile mai atractive pentru tineri și femei, contribuind și la reducerea muncii nedeclarate.
Totuși, decizia nu a fost primită cu unanimă entuziasm. Organizațiile patronale au exprimat rezervă, argumentând că economia are nevoie de timp pentru a se adapta la noile costuri. Confederația Patronală Concordia a atras atenția asupra ritmului accelerat al creșterii salariului minim în ultimii ani, susținând că o nouă majorare ar putea pune presiune suplimentară pe companii, în special în sectoarele cu margini de profit reduse.
De partea cealaltă, sindicatele au susținut că ajustarea salariului minim este absolut necesară pentru a compensa inflația și pentru a asigura o protecție mai bună pentru angajații cu venituri mici. Potrivit reprezentanților lor, era nevoie de o creștere până la 4.350 de lei, peste nivelul propus în hotărâre.
Perspectivele și provocările viitoare
Guvernul se bazează pe așteptările că această măsură va avea efecte pozitive asupra economiei, precum stimularea ocupării și creșterea consumului intern. Autoritățile speră, totodată, că această ajustare va contribui la reducerea muncii nedeclarate și va îmbunătăți condițiile de trai ale celor mai vulnerabili angajați.
Pe de altă parte, războiul de opinii dintre patronate și sindicate continuă, fiecare aducând în discuție argumente și temeri legate de sustenabilitatea acestei creșteri. În timp ce unii se tem de posibilele costuri suplimentare pentru companii, alții consideră că această ajustare este un pas necesar pentru a face față provocărilor economice și sociale ale momentului.
Până la intrarea în vigoare, discuțiile și dezbaterile cu privire la impactul acestei măsuri vor persista, însă rămâne clar faptul că, pentru moment, Guvernul merge înainte cu proiectul său de ajustare a salariului minim, într-un context economic în continuă schimbare.
Sursa: Digi24
