Conform Europafm.ro: Un deținut din Olanda, unul dintre cei acuzați de furtul Coifului de la Coțofenești, a lansat un magazin online din închisoare unde comercializează tricouri cu un logo inspirat de celebrul artefact dacic. El își prezintă inițiativa ca pe o modalitate de a da o „turnură pozitivă” poveștii furtului.
Tricouri cu un artefact furat, vândute din penitenciar
Potrivit presei din Olanda, pe site-ul creat, deținutul, identificat ca W., se adresează publicului spunând: „Numele meu este Douglas Chesley W. Poate ați auzit poveștile despre coiful de AUR, dar vreau să le dau o turnură pozitivă, așa că am creat acest brand.” Numele brandului face trimitere la orașul București, iar pe site sunt prezentate informații despre artefactul de AUR sustras și despre alte brățări dacice din Muzeul Drents din Olanda. Adresa penitenciarului unde se află deținutul este folosită ca adresă de contact pentru afacerea sa. În prezent, tricourile cu imaginea coifului sunt epuizate.
Condamnare și recuperare
Cei trei bărbați acuzați de furtul Coifului de la Coțofenești și al altor trei brățări dacice din AUR au fost condamnați la câte 47 de luni de închisoare vineri, 5 iunie. Obiectele furate au fost recuperate la aproximativ un an de la momentul sustragerii și au fost returnate în România. Furtul a avut loc înainte de decembrie 2019.
Acest incident a adus din nou în atenția publicului fragilitatea securității în instituțiile culturale și valoarea inestimabilă a patrimoniului istoric. Coiful de la Coțofenești, o piesă emblematică a civilizației dacice, a fost dat dispărut din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României în luna decembrie 2019, după ce a fost expus temporar la Muzeul Drents din AFAS, Olanda. Recuperarea sa a fost un succes diplomatic și un motiv de satisfacție pentru autoritățile române, care au depus eforturi susținute pentru aducerea în țară a tezaurului.
Lansarea acestui magazin online, chiar și din spațiul de detenție, ridică întrebări despre modalitățile în care deținuții își gestionează timpul și resursele, precum și despre limitele etice ale exploatării imaginii unor opere de artă furate, chiar și cu o presupusă intenție de a „îmbunătăți” povestea. Autoritățile din Olanda și cele române nu au oferit deocamdată declarații publice legate de această nouă dezvoltare. Specialiștii în patrimoniu și reprezentanții muzeelor vor analiza cu siguranță implicațiile acestei acțiuni asupra percepției publice a cazului și asupra protecției bunurilor culturale.
Sursa: Europafm.ro
