Conform Antena 3: Europa se confruntă cu necesitatea stringentă de a-și asigura propria apărare, independent de Statele Unite, în fața unui potențial atac rusesc asupra țărilor baltice sau Poloniei. O analiză publicată de Defence 24 subliniază că NATO este deja în stare de alertă sporită, dat fiind fluxul constant de informații alarmante privind provocările militare pe care Rusia le-ar putea pregăti pe Flancul de Est al Alianței. Aceste amenințări fac parte din strategia Kremlinului de a diminua sprijinul occidental pentru Ucraina, după cum notează publicația lituaniană LRT.
Administrația Donald Trump a adus o notă de imprevizibilitate în relațiile transatlantice, determinând strategii europeni să recalibreze politicile de apărare. Scenariile actuale nu mai presupun automat implicarea forțelor americane în operațiunile militare NATO, inclusiv în regiunea baltică. În cazul unui atac rusesc în această zonă, responsabilitatea principală de apărare ar reveni țărilor europene, cu un rol central pentru unitățile baltice din prima linie, susținute de armatele unor mari puteri europene precum Germania, Franța, Regatul Unit și Italia.
Rusia țintește Balcanii: Scenarii de conflict și ripostă NATO
Regiunea țărilor baltice, incluzând Estonia, Letonia și Lituania, este considerată cea mai expusă riscului unui conflict militar cu Rusia. Această vulnerabilitate este amplificată de granița directă cu exclava rusă Kaliningrad, prezența unor infrastructuri critice esențiale și capacitățile ofensive ale forțelor Moscovei, atât terestre, cât și navale.
Un scenariu plauzibil de conflict pornește de la o agresiune maritimă, combinată cu atacuri cu rachete, operațiuni de război hibrid (sabotaj, atacuri cibernetice) și blocarea porturilor cheie din Marea Baltică. Aceste acțiuni navale ar fi urmate de operațiuni terestre. Analiza Defence 24 indică o utilizare intensă a forțelor navale rusești, inclusiv submersibile, alături de atacuri țintite asupra infrastructurii energetice și a sistemelor de comandă și control. Răspunsul european ar trebui să se concentreze pe o forță combinată aeriană, navală și terestră, cu accent pe apărarea de coastă, lupta antisubmarin și menținerea rutelor comerciale vitale din Marea Baltică.
Capacități militare europene în fața Rusiei: Provocări și necesități
Sistemele de apărare antirachetă ale statelor europene rămân insuficiente, în special pe Flancul Estic al NATO. Numărul sistemelor antiaeriene este considerat prea mic în comparație cu amenințarea reprezentată de un potențial atac cu rachete rusești și de mii de drone sinucigașe.
Anumite scenarii strategice vizează nu doar apărarea teritoriului NATO, ci și neutralizarea rapidă a capacităților militare rusești din regiunea baltică. Se consideră că lovituri aeriene asupra bazelor din Kaliningrad ar putea fi necesare pentru a câștiga timp și a permite dislocarea rapidă a forțelor aliate. Liderii statelor baltice susțin, de asemenea, posibilitatea unor lovituri în adâncimea teritoriului rus, vizând obiective apropiate de Sankt Petersburg.
Bilanțul militar necesar pentru apărarea Balticelor: O provocare logistică majoră
NATO se confruntă cu provocări logistice semnificative. Dislocarea forțelor franceze pe Flancul de Est, în regiunea baltică, ar putea dura aproximativ opt zile. Într-un scenariu de apărare „100% european” a țărilor baltice, responsabilitatea principală ar reveni statelor de pe linia întâi, inclusiv Polonia, Finlanda, Suedia, Danemarca și Norvegia, al căror rol ar fi să întârzie cât mai mult posibil avansul rusesc și să protejeze teritoriul aliat.
Franța, Germania și Regatul Unit, alături de Belgia și Olanda, ar trebui să contribuie cu capacități suplimentare, în special în domeniile aviației, forțelor navale, sistemelor de comandă și control, precum și supravegherii. Pentru o apărare europeană eficientă a regiunii baltice, NATO ar necesita aproximativ 12 divizii, compuse din 40-50 de brigăzi, totalizând circa 200.000 de soldați. Aceste forțe ar fi susținute de 1.500 de tancuri, peste 3.500 de vehicule de luptă ale infanteriei, aproximativ 1.000 de piese de artilerie și 400 de lansatoare de rachete. Componenta aeriană ar presupune 300-350 de avioane de luptă, alături de 20-30 de aeronave de supraveghere radar și avioane cisternă.
Pe lângă acestea, NATO ar avea nevoie de mii de rachete de precizie. Componenta navală ar fi structurată în jurul unui portavion și a altor patru grupări navale cu misiuni de deminare, luptă antisubmarin și protecția infrastructurii maritime.
Provocări de securitate și tensiuni geopolitice în regiunea baltică
În august, ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anušauskas, a avertizat că Rusia ia în considerare inițierea unor provocări în regiunea baltică, inclusiv operațiuni sub „steag fals” vizând infrastructura critică. Aceste operațiuni ar putea fi desfășurate cu drone ucrainene, pentru a învinui ulterior Kievul.
Recent, președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a ordonat o inspecție a capacităților de luptă ale armatei belaruse, imediat după vizita șefului CIA la Moscova. La începutul lunii august, comandantul forțelor pentru operațiuni speciale din Belarus anunțase formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea graniței cu Ucraina. Publicația The Wall Street Journal a relatat anterior că Vladimir Putin i-ar fi cerut lui Lukașenko să deschidă un nou front împotriva Ucrainei.
Kremlinul a confirmat vizita surpriză a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova, precizând că acesta nu a fost primit de președintele rus Vladimir Putin. Presa occidentală a speculat că vizita ar putea fi legată de presupuse planuri rusești de a anunța o nouă mobilizare de trupe pentru ofensiva din Ucraina, sau că șeful CIA ar fi venit să avertizeze Kremlinul să nu atace obiective britanice care furnizează arme Ucrainei. Aceasta a fost prima vizită a unui director CIA în Rusia în aproape cinci ani.
Sursa: Antena 3
