O navă funerară descoperită sub un tumul antic din Norvegia aruncă o nouă lumină asupra obiceiurilor de înmormântare din Scandinavia, sugerând că acestea erau practicate cu cel puțin un secol înainte de epoca vikingilor. Studiul, publicat recent în revista Antiquity, indică faptul că înmormântările monumentale în corăbii, asociate adesea cu vikingii, ar putea avea o istorie mai lungă și o semnificație socială mai profundă decât se credea anterior.
Mormântul, aflat pe insula Leka, a fost identificat ca aparținând unei perioade anterioare domniei vikingilor. Cercetătorii au examinat rămășițele unei nave vechi de aproximativ 1.300 de ani, îngropată sub un tumul masiv de pământ, cunoscut sub numele de Herlaugshaugen. Se crede că acest tumul a fost locul de odihnă al unui rege legendar, conform legendelor locale.
Descoperirea unei tradiții funerare timpurii
Pentru a evita deteriorarea sitului arheologic, echipa de cercetare a folosit o abordare non-invazivă, în loc să efectueze săpături ample. Au fost săpate șanțuri înguste în zonele cheie ale tumulului, iar apoi au fost utilizate detectoare de metale. Acesta a fost modul prin care au fost descoperite niturile de fier, folosite pentru a asambla nava, care au rezistat în pământ chiar și după ce lemnul s-a degradat. Au fost recuperate 29 de nituri, iar analiza cu radiocarbon a fragmentelor de lemn atașate a permis datarea descoperirii în jurul anului 700 d.Hr.
Această descoperire contrazice teoriile tradiționale, potrivit cărora înmormântările în corăbii au apărut inițial în Anglia, cu situl emblematic de la Sutton Hoo, și au ajuns în Norvegia abia odată cu apariția vikingilor. Noile date sugerează că această practică era deja bine stabilită în Scandinavia cu mult timp înainte de apariția vikingilor ca forță istorică.
Implicații sociale și culturale
Descoperirea oferă, de asemenea, o perspectivă asupra structurii sociale a vremii. Construirea unui tumul de asemenea dimensiuni necesită resurse și forță de muncă considerabile, sugerând că doar liderii puternici, precum regii sau căpeteniile, aveau capacitatea de a organiza astfel de proiecte. De asemenea, înmormântările în corăbii erau asociate cu un statut înalt.
Navele mari, capabile să navigheze pe distanțe lungi, specifice vikingilor, erau deja utilizate înainte de apariția lor ca forță istorică. „Tumulul monumental de la Leka reprezintă o piesă importantă în înțelegerea evoluției societăților din nordul Europei între secolele VII și X”, menționează cercetătorii în studiul lor.
Studiul publicat în Antiquity aduce o contribuție semnificativă la înțelegerea obiceiurilor funerare și a structurilor sociale din Scandinavia în perioada pre-vikingă, demonstrând complexitatea și evoluția timpurie a acestor practici.
