Piața românească de securitate cibernetică, estimată la circa 200 de milioane de euro, este considerată insuficientă de specialiști, iar autoritățile fac pași importanți spre creșterea nivelului de protecție. În timp ce digitalizarea devine o prioritate pentru companii, guvernul și organismele de reglementare urmăresc să impună reguli mai stricte și să dezvolte o cultură a securității cibernetice, într-un context în care numărul atacurilor cibernetice crește abrupt.
Piața de securitate cibernetică: un prim semnal de alarmă
Gabriel Dinu, adjunctul directorului Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), afirmă că piața românească aproape că nu acoperă nevoile reale ale societății. „Estimarea de 200 de milioane de euro este, din punctul meu de vedere, insuficientă. Securitatea cibernetică costă și trebuie să fie privită ca o investiție, nu doar ca o cheltuială. Reglementarea este esențială pentru a avansa într-un domeniu atât de dinamic și de sensibil,” a explicat Dinu în cadrul conferinței Cybersecurity Forum organizate de Financial Intelligence.
Potrivit oficialului, creșterea bugetului pentru securitatea cibernetică trebuie însoțită și de o reglementare clară, care să asigure un nivel minim de protecție pentru toate organizațiile. La momentul prezent, această piață se află în cadrul unui proces de evoluție, odată cu implementarea Directivei NIS2, care va impune reguli stricte pentru peste 5.000 de companii și instituții în România și în restul Europei.
De la NIS1 la NIS2: pași spre standarde uniforme
Implementarea Directivei NIS2 va fi un pas semnificativ întructurarea infrastructurilor critice și a sectorului privat pentru a-și îmbunătăți nivelul de securitate. Dinu afirmă că, dacă în trecut s-a lucrat cu anumite limite în cadrul Directivei NIS1, acum se face tranziția către o strategie mult mai amplă și coerentă.
„Suntem în proces de adaptare și implementare a noii directive europene. Până la final, estimăm că mii de organizații vor fi obligate să adopte reguli stricte, ceea ce va contribui la crearea unui nivel minim de securitate în sectorul privat și nu numai,” a explicat oficialul. În plus, eforturile autorităților vizează și responsabilizarea managementului, astfel încât să fie responsabil pentru cerințele de securitate în cadrul organizațiilor.
Un element esențial este și raportarea aproape în timp real a incidentelor cibernetice, pentru a permite o reacție rapidă și pentru a oferi o imagine clară asupra impactului acestor atacuri asupra societății. Însă, Dinu menționează că există încă entități care nu raportează astfel de incidente, ceea ce limitează capacitatea de răspuns național.
Regulamentul EU Cyber Resilience Act: o oportunitate pentru producători
Dinu subliniază și importanța Regulamentului EU Cyber Resilience Act, care urmează să impună producătorilor de software și hardware să adopte o abordare „secure by design”. Aceasta înseamnă că toate echipamentele și aplicațiile trebuie să fie securizate încă din etapa de dezvoltare, ceea ce va crește considerabil nivelul de încredere al utilizatorilor în produsele comercializate pe piața europeană.
„Implementarea acestor standarde va fi o oportunitate pentru producătorii români de software și hardware. Cu marcajul CE, produsele lor vor fi percepute ca fiind mai sigure și, astfel, mai competitive pe piața europeană,” a precizat Dinu.
De asemenea, oficialii subliniază că respectarea acestor norme poate aduce beneficii și pentru companiile locale, prin accesul facilitat pe piețele europene, dar și prin crearea unei culturi solide de securitate, care să reducă vulnerabilitățile și să limiteze riscurile asociate atacurilor cibernetice.
Securitatea cibernetică, o prioritate strategică
Pe fondul creșterii rapide a atacurilor cibernetice, autoritățile și companiile trebuie să își întărească apărarea. Se vorbește deja despre o nevoie urgentă de a investi în tehnologii, oameni și reglementări adecvate pentru a face față provocărilor. În cadrul evenimentului Cybersecurity Forum, specialiștii au dezbătut teme precum protecția împotriva criminalității cibernetice, cyberinteligență și tentative de fraudă de tip Deep-Fake sau Vishing, semnale evidente ale complexității și gravității amenințărilor din mediul digital.
„Avem toate premisele pentru a deveni mai rezilienți, dar acest proces necesită voință politică, investiții și o schimbare de mentalitate în societate,” a concluzionat Gabriel Dinu, reiterând că procesul de modernizare a sectorului de securitate cibernetică trebuie să continue și să fie abordat cu responsabilitate atât din partea autorităților, cât și a mediului privat.
Sursa: Agerpres
