Planul de restructurare al Societății de Transport București (STB), aprobat recent de Consiliul de Administrație, pare să fie mai mult un joc de imaginație decât o reformă reală menită să genereze economii substantiale. Deși documentul indicămăsuri precum reducerea funcțiilor de conducere cu 30% și a celor de directori cu 50%, aceste schimbări sunt de fapt efemere. Conducerea companiei aduce în prim-plan un proces aparent de eficientizare, dar în realitate, măsurile sunt subtile și păstrează intact aparatului birocratic.
Un plan de reducere în aparentă
Impactul financiar al acestor ajustări este minimal, fiind estimat la circa 78.000 de euro pe lună, o sumă nesemnificativă în comparație cu bugetul anual destinat personalului, de peste 230 de milioane de euro. În plus, economia realizată prin aceste măsuri reprezintă mai puțin de 0,05% din fondul de salarii. Așadar, tăierile de costuri nu par să fie realmente fundamentate pe necesități de eficientizare, ci mai degrabă pe o strategie de imagine, menită să calmeze presiunile politice și publice.
Reconfirgurația angajaților de conducere
Ce rămâne cel mai evident este modul în care conducerea gestionează personalul de top. Documentul indică clar că posturile șefilor demiși vor fi transformate în funcții de execuție, respectând astfel „competente, pregătirea și experiența profesională a acestora”. Practic, nimeni nu părăsește compania, ci doar își păstrează jobul, eventual adaptându-și salariul. Sindicatul, condus de Vasile Petrariu, pare să nu fie deranjat de această situație, menținând o liniște socială care, de fapt, se bazează pe conservarea întregului aparat birocratic și pe evitarea unor concedieri masive.
Restructurarea departamentelor și controlul achizițiilor
Printre cele mai importante modificări se numără desființarea unor direcții mamut, precum Managementul Resurselor Umane și Controlul Intern, care vor fi înlocuite de structuri mai mici și mai centralizate. În același timp, departamentul responsabil de achiziții va fi reorganizat prin comasare, concentrându-și puterea în fața scenarelor de decizie rapide, dar susceptibile de a limita transparența. Într-un context în care controalele asupra contractelor sunt criticate, această concentrare a autorității poate fi interpretată ca un pas spre reducerea verificărilor și a controlului riguros.
Sub acoperișul noilor structuri
O altă mutare notabilă privește dispariția Direcției Comerciale și înființarea unui nou departament care va gestiona atât vânzările, cât și administrarea patrimoniului, inclusiv paza și complexurile sportive. Această reorganizare, alții o pot percepe ca o simplificare, dar, în practică, reprezintă o consolidare a resurselor într-un mod care nu se justifică din punct de vedere logic sau funcțional.
Taxonomia birocratică și viitorul
Reformarea pare, de fapt, un act de menținere a status quo-ului, cu un singur scop: păstrarea oamenilor de încredere și a structurilor în picioare, sub aparența unor măsuri de optimizare. În nota de fundamentare, conducerea susține că reorganizarea va „asigura sustenabilitatea financiară pe termen lung” și va scurta timpul de luare a deciziilor. Însă, în spatele acestor explicații, se află o realitate mai puțin optimistă: măsurile de restructurare nu au în vedere o reducere reală a cheltuielilor, ci mai degrabă o reconfigurare administrativă menită să mențină întregul sistem intact, în ciuda presiunilor tot mai mari din partea Primăriei Generale de a clarifica situația subvențiilor și gestionarea fondurilor.
Cu toate acestea, ultimele decizii și structuri păstrează în continuare riscuri legate de transparență și de controlul asupra cheltuielilor. În vreme ce politicienii și sindicaliștii par să rămână nepăsători la aceste schimbări, fondul problemelor financiare ale companiei rămâne intact, iar viitorul transportului public bucureștean depinde de maturizarea unor indicatori concreți de reformă, dincolo de jocurile birocratice.
Sursa: Buletin.de
