România a încasat aproape 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în cei 19 ani de când face parte din Uniunea Europeană, și a plătit înapoi aproape 36 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un sold net de peste 72 miliarde de euro în avantajul țării. Aceste cifre, publicate recent de Ministerul Finanțelor, reflectă eforturile și rezultatele de-a lungul a patru cicluri bugetare, în contextul unei tranziții complexe de la absorbție la implementare și reforme structurale.
Evoluție și performanță în fondurile europene
De la aderarea în 2007, România a gestionat patru mari volume de fonduri europene: ce a provenit din bugetele „clasice” ale UE pentru perioadele 2007-2013, 2014-2020, 2021-2027 și de la facilitatile speciale precum NextGenerationEU. În primul val, din Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2007-2013, țara a primit peste 36,7 miliarde de euro—cu o rată de absorbție de aproape 92%, o performanță notabilă. Cu toate acestea, o parte considerabilă, circa 4 miliarde de euro, nu au fost folosite până la termenul-limită din 2015, reflectând unele reticențe și dificultăți administrative.
În faza următoare, pentru CFM 2014-2020, România a absorbit peste 51,6 miliarde de euro, depășind pragul de 97%, ceea ce indică o îmbunătățire a capacității de gestionare a fondurilor. Cu toate acestea, și aici a rămas o sumă de aproape 1,5 miliarde de euro necheltuită, nereușind să atingă integral potențialul programului, bani care ar fi putut fi atrași până în ultimul an al perioadei de finanțare.
Întegerea programelor pentru perioada 2021-2027 nu a cunoscut încă un succces total, dar totalul încasărilor a atins 13,5 miliarde de euro la sfârșitul anului 2025, o proporție de aproximativ 27% din suma totală alocată, ce se întinde pe patru pași de implementare și gestionare: fondurile structurale, investiții rurale, fonduri pentru dezvoltare și modernizare, precum și facilitățile speciale de redresare Post-COVID. Cu toate acestea, rata de absorbție pentru fiecare program rămâne variabilă, unele fiind mai slabe, ca de exemplu subvențiile agricole sau fondurile pentru digitalizare, acoperite cu procentaje sub 20%.
Prioritate pentru reforme și sprijin pentru domeniul rural
Fondurile din Politica de Coeziune au reprezentat întotdeauna o prioritate pentru România, fiind vizat un potențial de atragere de până la 31 de miliarde de euro până în 2029. Ocazional, finanțările pentru agricultura și dezvoltare rurală au constituit o componentă esențială, inclusiv pentru subvențiile directe la hectar, pentru proiecte de modernizare a infrastructurii în mediul rural și pentru sectorul pescuitului și acvaculturii.
Pe lângă aceste fonduri clasice, România a beneficiat și de sprijin prin intermediul programului NextGenerationEU, destinat redresării naționale din perioada post-pandemie. Până în prezent, țara a primit peste 6,5 miliarde euro în granturi, majoritatea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, realizările sunt încă sub așteptări: țara a implementat doar 36% din jaloanele și obiectivele asumate, conflictul între optimismul comunitar și întârzierile interne fiind evident.
După combinarea acestor fluxuri, perspectivele pentru următorii ani rămân optimiste, având în vedere că România are încă potențial de atragere integrală a fondurilor disponibile, precum și oportunități de a eficientiza implementarea proiectelor. Criticile legate de întârziere și de nivelul implementării se împletesc cu speranța că noile măsuri administrație și flexibilitatea îi vor ajuta să valorifice complet această sursă de finanțare, crucială pentru dezvoltarea infrastructurii, industriei și mediului rural. În plus, dezbaterile pe tema reformelor și a gestionării eficiente continuă, cu un accent deosebit pe întărirea responsabilității și transparenței în absorbție, pentru ca banii europeni să aducă beneficii concrete și durabile pentru România.
Sursa: StartupCafe
