România, Polonia și Ungaria sunt în pragul unor confruntări juridice decisive cu gigantul farmaceutic Pfizer, după ce toate cele trei țări s-au retras din anumite angajamente de achiziție a vaccinurilor COVID-19, în contextul scăderii cererii și a evidenței unor stocuri supraestimat de mari. Procesele, aflate în faza finală, au loc la Bruxelles și pot avea implicații majore asupra relatiei dintre statele membre ale Uniunii Europene și marile companii farmaceutice, reflectând tensiuni care s-au acumulat încă din timpul pandemiei.
Conflicte juridice și sume de miliarde de euro în joc
În săptămânile următoare, instanțele europene vor decide dacă aceste țări poartă încă obligații contractuale pentru plățile mai vechi sau dacă pot refuza achiziția dozelor neutilizate. Pentru România, litigiul vizează peste 28 de milioane de doze, în valoare de peste 600 de milioane de euro, pe când Polonia se confruntă cu o datorie de aproape 1,4 miliarde de euro. Ungaria ar putea avea de plătit zeci de milioane, în cazul în care tribunalul stabilește că obligațiile contractuale trebuie respectate.
Judecătorii urmează să decidă cel mai târziu la sfârșitul lunii martie dacă aceste state mai sunt obligate să plătească pentru vaccinurile comandate anterior, chiar dacă, între timp, au ales să nu le mai utilizeze.
Reacția autorităților și perspectivele juridice
Reprezentanții României afirmă că aceste contracte trebuie interpretate conform dreptului contractual european și legislației UE, susținând că situația actuală nu justifică continuarea plăților pentru dozele deja nefolosite. Ei acuză Pfizer de presiuni excesive, chiar dacă situația pandemiei s-a schimbat radical, iar cererea de vaccinuri a scăzut semnificativ.
„Situația reflectă o campanie mai amplă a Pfizer de a exercita presiuni asupra țărilor UE pentru a respecta obligațiile contractuale, chiar dacă nevoile de sănătate publică s-au schimbat”, susține un oficial român senior.
De partea cealaltă, compania farmaceutică avertizează că a dat dovadă de flexibilitate și angajament, afirmând că a încercat să adapteze oferta la condițiile în continuă schimbare. „Pfizer încearcă să oblige statele să își respecte angajamentele, în ciuda circumstanțelor diverse, iar aceste contracte au inclus garanții fără precedent în industria farmaceutică”, a replicat reprezentantul companiei.
Tensiuni, controverse și modul de negociere în UE
Această dispută scoate în evidență atât tensiunile persistente între marile corporații și autoritățile publice, cât și modul în care achizițiile globale de vaccinuri au fost gestionate într-un moment de criză regulamentară și sanitară extremă.
Inițial, în plin vârf al pandemiei, comisiile europene au negociat contracte care au garantat volume uriașe de vaccinuri, fiind de părere atunci că nu se întrevede sfârșitul pandemiei și că trebuie asigurate suficiente doze pentru toți cetățenii.
Ulterior, însă, situația s-a schimbat rapid. Guvernele unor state, inclusiv România, au început să refuze anumite livrări, în condițiile în care cererea a scăzut semnificativ, iar stocurile existente depășeau nevoile reale. Aceasta a dus la dezbateri aprinse despre legalitatea și etica contractelor încheiate sub presiune, precum și despre modul în care UE a negociat și gestionat achizițiile la nivel comun.
Pentru multe dintre țări, inclusiv pentru România, situația devine una de principiu: trebuie să decidă dacă se mai simt obligate să plătească pentru doze pe care nu le mai doresc, în timp ce Pfizer susține că a depus eforturi considerabile pentru a fi flexibil și pentru a satisface cerințele statelor membre.
Conflictul actual semnalează, dincolo de aspectele juridice, o problemă mai profundă despre modul în care politica de cumpărare și gestionare a resurselor de sănătate a fost abordată pe timpul pandemiei și dacă aceste decizii au fost luate în avantajul celor mai afectați sau au fost mai degrabă un joc de interese economice.
Privind înainte, verdictul în instanțe va avea consecințe semnificative nu doar pentru România, Polonia și Ungaria, ci pentru întreaga imagine a modului în care Uniunea Europeană gestionează relațiile cu marile companii farmaceutice, într-un context de criză globală și de echilibrare a intereselor economice cu cele sanitare.
Sursa: Mediafax
