Conform Gândul: Rusia țintește destabilizarea Republicii Moldova și subminarea NATO și UE până la sfârșitul anului 2026, folosind țara vecină ca o prioritate secundară după Ucraina. Moscova recurge la tactici hibride, inclusiv tabere paramilitare, finanțarea ilegală a alegătorilor și campanii de dezinformare generate cu ajutorul inteligenței artificiale, conform unei investigații realizate de The New York Times.
Investigația s-a bazat pe interviuri cu activiști implicați în aceste operațiuni, înalți oficiali din Republica Moldova din domeniul de ordine publică și servicii de securitate, precum și cu șase oficiali europeni și americani. Mulți dintre „activiștii Moscovei” au ales să vorbească anonim din teama de represalii.
Amestecul rusesc în alegerile moldovenești
Rusia a intensificat campaniile de atacuri cibernetice și dezinformare în Europa, dar în cazul Republicii Moldova, acțiunile Moscovei au depășit, cu excepția Ucrainei, nivelul întâlnit în alte țări europene.
Oficialii de la Kremlin au negat constant implicarea în afacerile interne ale Republicii Moldova și au respins acuzațiile de subminare a Occidentului. Totuși, după declarații publice în care Vladimir Putin a acuzat Occidentul de „isterie” legată de amenințarea rusă, acesta ar fi convocat o ședință secretă cu liderii țării, unde obiectivul pentru 2026 a fost comunicat ca fiind „prăbușirea NATO și UE din interior”.
Republica Moldova joacă un rol esențial în acest plan. Serviciile secrete occidentale consideră că, după cucerirea Ucrainei, preluarea controlului asupra Moldovei este următoarea prioritate a Kremlinului. Teritoriul moldovenesc ar putea servi ca un cap de pod pentru agresiuni suplimentare împotriva Ucrainei sau a Occidentului. Putin speră, de asemenea, să creeze o legătură terestră între Rusia și Moldova prin cucerirea fâșiei de teritoriu din sudul Ucrainei.
Moscova a intervenit și în procesul electoral, plătind sute de preoți ortodocși pentru a promova discursuri pro-rusești și investind sute de milioane de dolari în cumpărarea de voturi. Operațiunile de interferență electorală au fost coordonate de la Skolkovo, un centru tehnologic din apropierea Moscovei. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a respins acuzațiile, calificându-le drept „afirmații neadevărate, fără niciun fundament”.
După ce guvernul prooccidental al președintei Maia Sandu a stabilit aderarea la Uniunea Europeană ca obiectiv național, Republica Moldova a devenit o țintă prioritară pentru Kremlin. În fiecare ciclu electoral, inclusiv alegerile prezidențiale, referendumul privind aderarea la UE și alegerile parlamentare din anul precedent, Moscova ar fi investit milioane de dolari pentru a o înlătura pe Sandu și partidele pro-europene de la putere.
În pregătirea alegerilor parlamentare din toamna trecută, Rusia ar fi desfășurat luni de zile activități de hacking în cadrul comisiei electorale, operațiuni de cumpărare de voturi și campanii de propagandă. De asemenea, echipe de recruți antrenați în Serbia ar fi fost pregătite pentru a genera haos în stradă.
Protestele din iulie 2025 din localitatea Taraclia, la care a participat și activistul Iuri Vitneanski, au fost prezentate ca inițiative locale. Cu toate acestea, acestea au fost legate de Ilan Șor, un oligarh moldovean stabilit în Rusia, cunoscut autorităților moldovene pentru acuzațiile de fraudare bancară și fuga din țară în 2019. Conform unor oficiali din serviciile de securitate occidentale, Șor ar răspunde lui Serghei V. Kirienko, un apropiat al lui Putin responsabil pentru țările din sfera de influență rusă.
Cu câteva zile înainte de proteste, echipa lui Șor ar fi contactat mii de cetățeni moldoveni prin Telegram, promițându-le plăți în numerar pentru participare. Documente financiare ale oligarhului indică recrutarea a peste 150.000 de moldoveni pentru a sprijini interesele Rusiei. Aceștia au fost îndemnați să posteze conținut online și să participe la mitinguri, promovând votul împotriva Maiei Sandu și a apartenenței la UE. În patru luni premergătoare referendumului privind aderarea la UE, peste 20 de milioane de dolari ar fi fost transferați către aproximativ 38.000 de activiști moldoveni.
Antrenamente paramilitare în Serbia și Rusia
Taberele organizate de Rusia în Serbia, Bosnia și în apropierea Moscovei au inclus, pe lângă activități recreative, instruire paramilitară. Participanții ar fi învățat cum să penetreze cordoane de poliție și cum să incendieze clădiri. Li s-ar fi oferit veste antiglonț și puști de asalt pentru antrenamente. Instructori din cadrul GRU, serviciul de informații militare rus, ar fi fost responsabili de transformarea susținătorilor pro-ruși în „soldați de infanterie”.
În vara anului 2025, o tabără de antrenament a fost stabilită într-o stațiune din vestul Serbiei, cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare. Participanții, majoritatea din Republica Moldova, ar fi primit 400 de dolari pentru un curs de trei-patru zile, conform declarațiilor procurorului superior moldovean Sergiu Zama.
Înregistrări video obținute de procurorii moldoveni, preluate de pe telefoanele participanților, arată indivizi în ținută militară și veste antiglonț exersând cu puști de asalt. O altă tabără, în afara Moscovei, a instruit peste 100 de tineri moldoveni în „fabricarea și utilizarea articolelor incendiare și explozibili artizanali” și manipularea dronelor cu dispozitive incendiare sau explozive. Activistul Iuri Vitneanski, antrenat în tabăra de la Moscova, a negat implicarea în activități paramilitare, afirmând că scopul a fost construirea de relații cu politicienii ruși.
Maxim Roșca, un cetățean moldovean antrenat în Bosnia, a relatat în fața instanței că a fost lovit de un antrenor rus în timpul antrenamentului, fiindu-i scos un dinte. În octombrie 2024, trei participanți la tabăra din Bosnia au fost arestați la granița cu Moldova, având asupra lor componente de drone, accesorii pentru lansarea grenadelor și un manual despre „terorism casnic”.
Propaganda prin intermediul Bisericii
Anumiți preoți moldoveni ar fi fost recrutați în campania Kremlinului și trimiși în Rusia în vara anului 2024 pentru vizite la locuri sfinte și întâlniri cu lideri bisericești. La întoarcere, au primit carduri de debit de la Promsviazbank, o bancă rusească cu legături cu Ministerul Apărării rus. În schimbul a 1.000 de dolari, preoții ar fi trebuit să îndemne credincioșii să respingă referendumul privind aderarea la UE și să militeze împotriva politicilor pro-occidentale.
Perturbarea rețelelor de energie electrică
Începând din primăvara anului 2026, Rusia a vizat infrastructura energetică a Republicii Moldova. Un atac rusesc asupra unei hidrocentrale ucrainene de la granița cu Moldova a contaminat sursele de apă dintr-o regiune a țării. Ulterior, drone rusești au lovit o linie de înaltă tensiune din vestul Ucrainei, care furniza până la 70% din energia electrică necesară Republicii Moldova.
Sursa: Gândul
