Conform Mediafax: Maia Sandu a purtat o discuție emoționantă cu Lilia Neagu și Asea Andruh-Scorpan, două femei curajoase care, în anul 1970, au îndrăznit să scrie lozinci în limba română pe zidurile Chișinăului, sfidând astfel regimul sovietic. Președinta Republicii Moldova le-a mulțumit pentru tăria de caracter și demnitatea pe care le-au demonstrat. Aceste povești, a subliniat Maia Sandu, trebuie cunoscute și păstrate, în special de generațiile care nu au trăit sub regimul sovietic.
Lupta pentru identitate națională și limbă
Gestul Liliai Neagu și Aseăi Andruh-Scorpan a avut loc într-o perioadă în care Republica Moldova făcea parte din Uniunea Sovietică. Limba română era denumită oficial „moldovenească”, iar utilizarea alfabetului chirilic era impusă, considerându-se o încălcare a legii orice manifestare a utilizării alfabetului latin. La sfârșitul anilor ’80, odată cu deschiderea politică adusă de reformele lui Mihail Gorbaciov în URSS, revendicările legate de limba română și de identitatea națională au căpătat amploare la Chișinău.
De la protest la recunoaștere
Mișcarea de revendicare a drepturilor lingvistice a culminat pe 27 august 1989, când sute de mii de oameni s-au adunat în centrul capitalei, la Marea Adunare Națională. Principalul lor scop era ca limba română să fie recunoscută ca limbă de stat și să se revină la alfabetul latin. Acest eveniment a fost un moment crucial în istoria Republicii Moldova.
Patru zile mai târziu, pe 31 august, revendicările legate de limbă au fost consfințite prin adoptarea unei noi legislații lingvistice, care a marcat revenirea la grafia latină. Ziua de 31 august a rămas marcată simbolic în calendarul Republicii Moldova ca Ziua Limbii Române. În anul 2013, România a ales, de asemenea, aceeași dată pentru celebrarea limbii române, printr-o lege adoptată de Parlament.
Președinta Maia Sandu a subliniat pe pagina sa de Facebook importanța păstrării unor astfel de lecții de verticalitate, pentru ca generațiile tinere să înțeleagă complexitatea istoriei. Ea a menționat că istoria nu este definită doar de marile evenimente sau de lideri, ci și de gesturile de curaj ale indivizilor care refuză să tacă și rămân fideli convingerilor lor. Astfel de acțiuni demonstrează că istoria este modelată și de alegerile personale și de lupta pentru drepturi fundamentale.
Sursa: Mediafax
