Elevii de clasa a VIII-a au susținut marți, 17 martie, cea de-a doua etapă a simulării Evaluării Naționale 2026, examenul la matematică, într-un cadru ce a vizat atât testarea nivelului de pregătire, cât și ajustările necesare pentru ca diferiți factori să nu influențeze rezultatele finale. Conform datelor oficiale, peste 4.500 de unități de învățământ din țară au organizat simultan această simulare, subiectele fiind elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare. Rezultatele par să fie un barometru important în identificarea eventualelor lacune și în stabilirea măsurilor de intervenție, dat fiind că rezultatele finale vor fi anunțate pe 30 martie.
Subiecte variate, cu accent pe geometrie și probleme complexe
Potrivit informațiilor oferite, elevii au avut de rezolvat 18 exerciții și probleme, structurate în patru subiecte distincte. La primul, candidații au avut în față cinci itemi de tip grilă, precum și o afirmație de tip adevărat/fals. Subiectul al doilea s-a concentrat exclusiv pe itemi de tip grilă, majoritatea vizând geometria. În sfârșit, ultima parte a fost cea mai solicitantă, fiind vorba despre redactarea unor rezolvări complete și despre probleme din geometrie în spațiu, cu un tetraedru regulat ca punct de plecare.
„Subiectele au fost adecvate nivelului de pregătire și au testat atât cunoștințele teoretice, cât și abilitățile de rezolvare a problemelor complexe”, spune un profesor de matematică implicat în corectare. El adaugă însă că nivelul de dificultate a variat și a fost menit să ofere o imagine clară asupra pregătirii generale a elevilor.
Afișarea rezultatelor și interpretarea lor
Rezultatele simulării nu vor fi afișate în mod public și citibil, ci în format anonimizat, pentru a proteja datele personale ale elevilor. Fiecare participant a fost identificat printr-un cod unic ce va fi utilizat pentru vizualizarea notelor, care vor include media generală și eventuale mențiuni precum „absent” sau „eliminat”. Anunțarea oficială va avea loc pe 30 martie, iar rezultatele vor fi folosite de cadrele didactice pentru a susține discuții personalizate cu elevii și părinții.
„Rezultatele acestei simulări ne oferă un instrument valoros în ajustarea planurilor de învățământ și în identificarea rapidă a zonelor care necesită intervenție. Este o oportunitate pentru elevi de a se obișnui cu tipul de cerințe și cu procedurile de examen”, explică un inspector școlar.
Reprezentanții Ministerului Educației adaugă că rezultatele nu vor fi trecute în catalog, însă pot fi folosite în situații excepționale, dacă elevii doresc să le declare oficial în cadrul procesului de admitere sau pentru alte motive personale.
Între pregătire și stres
Realeasă ca o etapă de calibrare, simularea repartizează probabilitatea de a intensifica anumite direcții de intervenție sau de consolidare a programei. În aceste zile, profesorii și elevii se concentrează pe interpretarea subiectelor, pe gestionarea timpului și pe modul în care pot aborda cu mai multă încredere probele oficiale.
„Părinții și elevii privesc cu entuziasm dar și cu anumită îngrijorare aceste simulări. E normal, pentru că e o probă care te pregătește pentru examenele mari, însă cel mai important este ca elevii să vadă în aceste testări o oportunitate de a-și verifica nivelul și de a pune în practică ceea ce au învățat”, afirmă un consilier școlar.
În timp ce procesul continuă, profesorii și autoritățile insistă asupra importanței susținerii unei mentalități constructive și asupra evitării promovării stresului catastrofal. În ciuda incertitudinilor, toate semnele indică faptul că elevii vor avea parte de o pregătire tot mai temeinică pentru examenul oficial, ce va urma în vară.
Sursa: Digi24
