Conform Digi24: Eugen Tomac, premierul desemnat, a prezentat public proiectul programului de guvernare, un document amplu ce detaliază direcțiile strategice și măsurile necesare pentru diverse sectoare ale societății românești. Aceste propuneri, elaborate alături de echipa de miniștri, urmează să fie supuse dezbaterii și votului în Parlament.
Reforma administrativ-teritorială și lupta împotriva dezinformării
Unul dintre punctele centrale ale programului îl constituie reforma administrativ-teritorială, considerată o prioritate zero. România este singura țară din Uniunea Europeană care nu a implementat încă o reformă pe deplin conformă standardelor europene. Această reașezare a structurii teritoriale, prin crearea de regiuni funcționale cu personalitate juridică și stabilirea unor praguri minime de viabilitate pentru unitățile administrativ-teritoriale, este văzută ca o condiție esențială pentru succesul altor reforme sectoriale, precum cele din administrație, sănătate, educație și gestionarea fondurilor europene.
Un capitol distinct este dedicat combaterii dezinformării, recunoscută ca o amenințare majoră la adresa securității democratice. Programul propune operaționalizarea unui mecanism național de monitorizare a spațiului informațional, un cadru unitar de raportare a dezinformării către platformele digitale și actualizarea legislației relevante. De asemenea, se intenționează creșterea capacității instituțiilor precum CNA și ANCOM de intervenție în spațiul digital și implementarea unui program național de prebunking și informare publică.
Economie și finanțe publice: Predictibilitate fiscală și digitalizare ANAF
Analiza situației economice subliniază o creștere modestă în 2025 și dificultăți cauzate de inflație și cursul valutar, sugerând nevoia unei stabilități în mediul de afaceri. Programul promite măsuri precum un scoring fiscal pozitiv pentru contribuabili și extinderea funcționalității Declarației Unice precompletate, vizând un milion de plătitori de taxe. Se propune, de asemenea, auditarea externă a companiilor de stat cu pierderi cronice și stoparea salariilor și bonusurilor nejustificate în acestea.
În domeniul finanțelor publice, se vizează înființarea unui centru național de răspuns pentru fiscalitate, menit să ofere asistență contribuabililor și să reducă incertitudinea, cu răspunsuri opozabile administrației în termen de 30 de zile. Generalizarea SAF-T și a e-Facturii B2C, precum și extinderea e-Sigiliului pentru tranzitul de mărfuri, sunt alte măsuri propuse. Combaterea evaziunii fiscale prin utilizarea bodycam-ului și a testelor de integritate pentru personalul antifraudă și vameși, alături de trasabilitatea financiară pentru tranzacțiile online, completează pachetul de măsuri pe termen scurt. Din punct de vedere structural, se anticipează reorganizarea piramidală a ANAF și consolidarea Consiliului Fiscal.
Energie, infrastructură și digitalizare: Tranziție energetică și conectivitate sporită
Sectoarele energiei și infrastructurii sunt abordate cu un accent pe securitate și modernizare. Propunerile includ menținerea prețurilor accesibile la energie pentru populație și industrie, prin ajustarea schemelor de sprijin, și continuarea protecției consumatorilor casnici de gaze naturale. De asemenea, se dorește creșterea capacității de producție și stocare a energiei, valorificarea prosumatorilor și investiții în rețelele de transport și distribuție. Proiecte structurale precum dezvoltarea reactoarelor 3+4 Cernavodă, valorificarea Neptun Deep și energia eoliană offshore sunt de asemenea menționate.
În domeniul infrastructurii și transporturilor, direcția principală este finalizarea coridoarelor strategice rutiere și feroviare, restructurarea companiilor naționale precum TAROM și CFR, și asigurarea mobilității militare. Măsurile pe termen scurt vizează finalizarea autostrăzilor A7 și a sectoarelor montane de pe A1, precum și accelerarea proiectelor de centură rutieră. Pe termen lung, se preconizează dezvoltarea magistralelor feroviare strategice și a liniilor de mare viteză.
Transformarea digitală și administrația publică: Identitate electronică și servicii integrate
Un accent puternic este pus pe transformarea digitală. Proiectul prevede implementarea unei soluții de identitate electronică pentru toți românii, vizând creșterea ratei de utilizare a eID-ului pentru servicii publice. De asemenea, se intenționează operaționalizarea unui „Single Digital Gateway”, un portal unic pentru accesul integrat la serviciile publice, și crearea unei arhitecturi de guvernanță digitală clare.
Administrația publică se află, de asemenea, în centrul atenției, cu direcții clare precum adoptarea codurilor administrative, salarizarea bazată pe performanță și finalizarea cadastrului. Măsurile pe termen scurt includ adoptarea Codului Finanțelor Publice Locale și a Codului de Procedură Administrativă, precum și implementarea consorțiilor administrative rurale. Un punct important este finalizarea programului național de cadastru și carte funciară până la sfârșitul mandatului.
Eugen Tomac a subliniat că acest proiect al programului de guvernare reprezintă o viziune ambițioasă, menită să aducă România mai aproape de standardele europene și să răspundă provocărilor actuale. Documentul va urma traseul legislativ pentru a intra în vigoare.
Sursa: Digi24
