Topul mondial al celor mai îndatorate state în 2025: România, la nivel european moderat în clasament
Anul 2025 arată, din nou, o tendință globală îngrijorătoare: nivelul datoriei totale în economiile mari continuă să avanseze, atingând procente relativ astronomice din PIB. În timp ce unele țări se confruntă cu derapaje catastrofale, România ocupă un loc relativ confortabil în acest clasament global, fiind plasată în jumătatea inferioară a listei, la 36 de poziție, cu un nivel de îndatorare de 102% din PIB.
În raport cu alte economii, această cifră distinge România ca fiind un stat cu o datorie moderată, departe de uriașele procente ale liderilor mondiali, Hong Kong sau Japonia, ale căror datorii totale depășesc 370%. Pentru aceste țări, datoria a devenit un fenomen cronic, alimentat de politici fiscale extinse, crize successive și o economie globală extrem de volatilă. Pentru România, însă, nivelul datoriei reprezintă o problemă controlabilă, chiar dacă situația nu trebuie subestimată.
Ce arată structura datoriei în context european și global?
La nivelul Europei, situația diferă semnificativ de la un stat la altul. Franța, de exemplu, continuă să ocupe locul al patrulea în lume cu o datorie totală de 326% din PIB. Datoria publică reprezintă aproape jumătate din această sumă, fiind de 156%, dar cea a companiilor — 110%. În cazul Italiei, datoria publică este dominantă, ajungând la 141%, dintr-un total de 236%, indicând o dependență accentuată de împrumuturi pentru acoperirea deficitului. Marea Britanie, Italia, Germania și Ungaria se găsesc toate în top 40 global, dar cu niveluri relativ diferite, reflectând variații în politicile economice și în responsabilitatea fiscală.
În schimb, în Europa Centrală și de Est, cifrele arată un altfel de peisaj: România, de exemplu, are un nivel total al datoriei de 102% din PIB, mult sub media continentului occidental. Structura sa indică o predominanță a datoriei guvernamentale — 61% — și o contribuție mai redusă a datoriei populației și firmelor, cu procente de 11% și, respectiv, aproape 29%. Această situație indică o gestionare mai prudentă a finanțelor publice și o economie mai stabilă în comparație cu vecinii săi din vest.
Contextul și perspectivele pentru România și alte economii emergente
România, deși a trecut recent printr-un an cu provocări fiscale și economice, menține un nivel de îndatorare considerat sănătos în comparație cu marile motoare ale economiei globale. Comparativ cu Statele Unite, care depășesc 264% din PIB, sau Japonia, unde datoria totală atinge aproape 372%, cifrele României pot fi percepute ca fiind sustenabile pe termen mediu.
În plus, contextul geopolitic actual și turbulențele din transportul maritim, precum și evoluțiile din sectorul apărării, continuă să mențină sub presiune economică statele dezvoltate. Creșterea ratelor dobânzilor, menită să controleze inflația și să stabilizeze piețele, atacă în special gospodăriile și companiile cu datorii mari, accentuând vulnerabilitățile.
Pentru țara noastră, această situație trebuie privită ca o oportunitate de a-și menține și îmbunătăți poziția în clasament, reducând treptat dependența de împrumuturi și sporind sustenabilitatea financiară. În contextul regional, România rămâne una dintre cele mai echilibrate economii, ceea ce îi poate oferi un avantaj în atragerea investițiilor și în consolidarea stabilității pe termen lung.
În lumina acestor cifre și tendințe globale, perspectivele pentru următorii ani indică o continuare a eforturilor de adaptare și de reformare a politicilor fiscale, pentru menținerea unei datorii peste medie, dar gestionabile. Rămâne de văzut dacă măsurile implementate vor permite economiei românești să devină nu doar mai rezilientă, ci și mai competitivă pe scena mondială.
Sursa: Descopera
