SUA și Israelul susțin în secret o ofensivă militară a kurzilor din Irak și Iran pentru a destabiliza regimul de la Teheran, fapt ce a generat îngrijorare la nivel regional și riscă să escaladeze în conflicte sectare și războaie regionale în Siria și Turcia. Informațiile, obținute de The Times, arată că administrația americană, în colaborare cu Israelul, înceracă să armeze și să sprijine forțele kurde din Irak pentru a lupta împotriva regimului iranian și a influenței sale în Iranul de Vest.
Planul de confruntare kurd-iranian dezvăluit
Potrivit unor surse kurde și oficiali din cadrul serviciilor de informații, președintele Donald Trump a avut recent contacte telefonice cu lideri kurzi din Irak și Iran pentru a-i convinge să susțină această operațiune. Se pare că planul conține o ofensivă militară în nord-vestul Iranului, obiectiv despre care se vorbește de câteva zile, iar riscul de răspândire a conflictului devine tot mai clar.
Aceasta vine după decizia administrației Trump de a renunța la sprijinul pentru forțele kurde din Siria, care au fost principalele parte în înfrângerea Statului Islamic. Mii de kurzi iranieni, majoritatea provenind din Kurdistanul irakian, sunt considerați o componentă crucială a acestei strategii, fiind principalii aliați pe teren ai unei eventuale ofensive.
Un oficial kurd iranian de rang înalt a declarat pentru CNN: „Mulți sperăm să participăm la o acțiune terestră iminentă, cu sprijin american și israelian. Credem că avem o șansă foarte bună.” Acest oficial a indicat că planul, cunoscut sub numele de cod Zhina – numele de botez al lui Mahsa Amini, simbol al mișcării de protest din Iran, declanșată de moartea tânărei kurde în custodia poliției în 2022 – este în avans de pregătire. În același timp, Israelul a intensificat atacurile aeriene asupra pozițiilor de securitate din nord-vestul Iranului kurd, pentru a pregăti terenul pentru o eventuală ofensivă.
Război deschis între Iran și coping cu riscul deteriorării
Iranul a răspuns rapid, lansând o serie de atacuri dure asupra regiunii kurde din vestul țării. Gărzile Revoluției Islamice (IRGC) au îndreptat trupe și tancuri spre zonele de frontieră, sporind tensiunile și riscul de confruntări directe. Atât Iranul, cât și Israelul și SUA, par să fie pe punctul de a deschide un nou front în conflictul din Orientul Mijlociu, iar impactul asupra populației kurde din Iran și Irak devine tot mai vizibil.
Kurzii, care reprezintă între 6 și 10% din populația iraniană, dețîn o armată redusă, dar bine înarmată, în parte datorită legăturilor etnice și istorice cu Irak și cu alte țări din regiune. Totuși, aceștia nu doresc neapărat independența, ci o mai mare reprezentare politică și o recunoaștere a drepturilor lor în Iran.
Analistul Karim Sadjadpour, de la Carnegie Endowment, a avertizat asupra riscurilor acestei strategii. „Este o teorie de a juca cu focul,” a spus el. „Iranul percepe orice încercare de a-i diviza teritorial și de a-i influența stabilitatea internă ca pe o amenințare majoră. Naționalismul iranian va fi un factor de apărare extrem de resilient în fața acestor inițiative externe.”
Reacțiile și ecuația regională
Intrarea în scena a Americii și Israelului a stârnit reacții severe în rândul statelor și grupărilor regionale. Kurdistanul irakian s-a declarat ferm neutră, subliniind că va rămâne o zonă de stabilitate și nu va permite utilizarea teritoriului său în conflicte regionale. Viceprim-ministrul KRG, Qubad Talabani, a exclus orice implicare directă și a reiterat neutralitatea regiunii.
Cu toate acestea, telefonul din partea lui Trump liderilor kurzi a reactivat suspiciunile legate de intențiile Americanilor. Surse din cadrul administrației americane au confirmat că planul a fost prezentat de Benjamin Netanyahu, prim-ministrul israelian, în timpul vizitei sale la Washington, iar efectul s-a dorit a fi de a scoate kurzii din umbră, pentru a-și consolida poziția regională.
Vestea a fost întâmpinată cu precauție și chiar scepticism în interiorul mișcărilor kurde. Kamaran Palani, expert în probleme kurde de la London School of Economics, spune că decizia americană va pune la încercare încrederea kurzilor: „Orice trădare anterioară, precum cea din Siria, îi face să se teamă de un alt abandon.”
Numirea de către unii analiști ai unor lideri kurzi pro-occidentali ca potențiali aliați a reaprins dezbaterile despre traiectoria destinului kurd în regiune, în timp ce grupările anti-regim iranian încearcă să-și întărească pozițiile, în ciuda opoziției venite din partea oficialilor din Kurdistanul irakian.
Miza acestei curse a armamentelor și a alianțelor rămâne extrem de incertă, iar riscul unei escaladări majore nu poate fi ignorat. Într-un conflict al intereselor care a fost de mult timp o rețea complicată de aliați și adversari, toți par să se apropie de o linie roșie, ignorată în căutarea unor soluții rapide sau a unor câștiguri strategice de moment.
Sursa: Digi24
