Conform Playtech.ro: Rețeaua limbajului activă și fără cuvinte
O nouă descoperire a cercetătorilor de la Universitatea STANFORD și MIT sugerează că rețeaua responsabilă de procesarea limbajului în creier este activă chiar și atunci când nu sunt folosite cuvinte. Studiul, bazat pe analiza a aproape 2.000 de sesiuni de imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) de la peste 1.000 de participanți, publicat în prestigioasa revistă *Nature Communications*, demonstrează că această rețea poate fi identificată prin activitatea cerebrală spontană.
Până acum, identificarea regiunilor cerebrale dedicate limbajului implica în mod obișnuit sarcini lingvistice, precum citirea sau ascultarea de propoziții. Noua abordare arată că rețeaua se manifestă și în perioade de repaus, în timpul ascultării de muzică sau chiar în timpul rezolvării unor exerciții non-lingvistice. Acest tipar de activitate neuronală este remarcabil de stabil pentru fiecare individ, indiferent de activitatea desfășurată în acel moment. Rețeaua limbajului, așadar, nu dispare odată cu încetarea vorbirii, ci își păstrează recunoașterea prin conexiunile funcționale dintre diferitele zone ale creierului.
Individualitatea organizării cerebrale
În majoritatea participanților la studiu, rețeaua limbajului s-a concentrat în emisfera stângă, incluzând regiuni din lobii frontal și temporal. Cu toate acestea, poziționarea exactă, dimensiunea și forma acestei rețele au prezentat variații semnificative de la o persoană la alta.
Aceste diferențe individuale ar putea explica de ce hărțile cerebrale generale, standardizate, nu sunt întotdeauna perfect aplicabile în practica medicală. Chiar dacă două persoane urmează același principiu de organizare a rețelei lingvistice, limitele și conexiunile specifice pot să nu se suprapună complet. Prin urmare, crearea unei hărți cerebrale personalizate pentru fiecare pacient ar putea oferi o utilitate sporită față de modelele generale. Cercetările în acest domeniu, unde inteligența artificială joacă un rol tot mai important, vizează nu doar localizarea procesării limbajului, ci și modul în care diferitele regiuni ale creierului colaborează în înțelegerea și formularea limbajului.
Este important de subliniat că, deși studiul oferă o perspectivă nouă asupra funcționării creierului, metoda nu permite citirea gândurilor sau accesul la conținutul specific al acestora. Imagistica funcțională monitorizează variațiile fluxului sanguin și corelațiile dintre regiunile active, rezultând o hartă a rețelei neuronale, nu o fereastră către conținutul mental al unei persoane. Datele colectate din aceste scanări fMRI, analizate prin algoritmi avansați, au permis cercetătorilor să creeze această „hartă a activității spontane”.
Sursa: Playtech.ro
