Conform Playtech.ro: Patru cutremure înregistrate în România în ultimele zile, dintre care trei în zona Vrancea și unul în Timiș, au ridicat întrebări legate de posibila apariție a unui seism mai puternic. Cu toate acestea, specialiștii subliniază că simpla succesiune a unor seisme de magnitudine mică nu reprezintă un predictor cert pentru un cutremur major.
Ce spun specialiștii despre secvențele seismice
Faptul că mai multe cutremure sunt înregistrate într-un interval scurt nu înseamnă automat că un seism puternic este pe cale să se producă. În seismologie, evenimentele sunt analizate în funcție de magnitudine, adâncime, poziție și relația dintre ele. Simplă creștere a numărului de cutremure nu permite stabilirea unei date pentru un viitor seism major.
Un cutremur de magnitudine mai mică poate fi, în anumite situații, urmat de unul mai mare, însă acest lucru nu poate fi stabilit înainte ca evenimentul mai puternic să se producă. Organizația USGS precizează că, la nivel mondial, probabilitatea ca un cutremur să fie urmat de unul mai mare în apropiere, în decurs de o săptămână, este de aproximativ 5%. Această valoare este însă o statistică generală și nu poate fi aplicată direct celor patru cutremure din România, mai ales pentru că acestea au avut loc în zone diferite.
În plus, termenii „foreshock” și „mainshock” pot fi stabiliți doar retrospectiv. Un cutremur este considerat „foreshock” numai dacă ulterior se produce un eveniment mai mare în aceeași zonă, iar până atunci nu există o metodă științifică prin care să fie identificat cu certitudine ca fiind precursorul unui seism major.
Vrancea, o sursă constantă de activitate seismică
Vrancea rămâne una dintre principalele regiuni seismogene ale României, iar monitorizarea sa reprezintă un domeniu important pentru cercetarea seismică. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului urmărește inclusiv tiparele de seismicitate și realizează evaluări ale hazardului seismic pentru sursele seismogene de pe teritoriul României.
Cele trei cutremure din Vrancea raportate în intervalul 11-14 august au avut magnitudini între 2,3 și 4,3 și adâncimi cuprinse între 83,7 și 133,8 kilometri. Diferențele dintre aceste valori arată că evenimentele nu au avut toate aceleași caracteristici, chiar dacă două dintre cele trei cutremure produse pe 11 august au fost localizate în zona Vrancea-Buzău.
Un alt element important este că activitatea seismică nu poate fi interpretată simplist drept un semn sigur că urmează un cutremur major. Cercetările seismologice arată că secvențele de cutremure pot avea comportamente diferite, iar unele serii pot include numeroase evenimente mici fără ca acestea să ducă obligatoriu la un seism mai mare.
Evenimentele seismice din ultimele zile au fost înregistrate de sistemul național de monitorizare a cutremurelor, operat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Sursa: Playtech.ro
