Conform Playtech.ro: Analiza indică faptul că etajele intermediare ale blocurilor de locuințe oferă cel mai bun echilibru energetic, influențând direct costurile facturilor la utilități, în special în condiții de temperaturi extreme. Această poziționare reduce semnificativ pierderile și acumulările de căldură comparativ cu apartamentele de la ultimul etaj sau cele de la parter.
Avantajul etajelor intermediare
Locuințele situate la etajele intermediare beneficiază de un strat protector din partea apartamentelor adiacente, atât deasupra, cât și dedesubt. Acest lucru se traduce printr-o mai bună retenție a temperaturii interioare, fie că vorbim de încălzire pe timp de iarnă sau de răcire pe timp de vară. Pereții comuni limitează schimburile termice cu exteriorul, un aspect crucial în special în clădirile mai vechi, care nu dispun de o izolație termică modernă eficientă.
Pe perioada verii, aceste apartamente nu sunt expuse direct căldurii acumulate în acoperiș, un factor major care duce la supraîncălzirea locuințelor de la ultimul nivel. Iarna, în schimb, sunt mai puțin afectate de frigul care poate pătrunde dinspre sol sau dintr-un subsol neîncălzit, spre deosebire de locuințele de la parter.
Cu toate acestea, poziționarea la un etaj intermediar nu garantează automat facturi mici la energie. Factori precum o izolație deficitară a clădirii, ferestre vechi, neetanșe, sau o orientare foarte însorită a apartamentului pot anula avantajul poziționării.
Provocările locuințelor de la ultimul etaj și parter
Apartamentele amplasate la ultimul etaj sunt cele mai vulnerabile în fața temperaturilor ridicate. Suprafețele vitrate mari și proximitatea acoperișului duc la o acumulare rapidă de căldură. Aparatele de aer condiționat sunt nevoite să funcționeze mult mai intens pentru a menține o temperatură confortabilă, compresorul pornind frecvent, ceea ce se reflectă în consumul energetic. Acest efect este accentuat în blocurile vechi, cu terase degradate sau fără izolație adecvată.
Pe de altă parte, apartamentele de la parter pot prezenta un avantaj în perioadele de caniculă, mai ales dacă beneficiază de umbrire naturală sau artificială și nu sunt expuse direct soarelui pe parcursul zilei. Solul și subsolul pot contribui la menținerea unei temperaturi interioare mai scăzute. Situația se schimbă însă radical pe timp de iarnă. Pardoseala de deasupra unui subsol neîncălzit devine o sursă importantă de pierdere a căldurii, crescând necesarul de încălzire, fie că este vorba de calorifere, aer condiționat cu funcție de încălzire sau alte aparate electrice.
Astfel, deși o analiză atentă a poziționării în cadrul clădirii poate oferi indicii despre consumul energetic, eficiența termică generală a imobilului și particularitățile fiecărui apartament rămân esențiale în determinarea costurilor finale.
Sursa: Playtech.ro
