Conform Mediafax: Vishingul, o amenințare digitală în creștere, domină raportările de fraude
Fraudele telefonice, cunoscute sub numele de vishing, au atins cote alarmante, reprezentând 42% din totalul raportărilor de incidente de securitate cibernetică în prima jumătate a anului 2026. Această formă de înșelăciune depășește astfel phishingul (14%) și smishingul (fraude prin SMS, 13%), devenind principala preocupare a autorităților și a experților în securitate. Vishingul se bazează pe interacțiunea directă și manipularea psihologică a victimei, tehnici greu de contracarat prin mijloace automate.
Inteligența Artificială, un catalizator pentru vishing
Ascensiunea vishingului este alimentată de progresele rapide în domeniul inteligenței artificiale generative. Capacitatea de a clona voci umane cu o acuratețe uimitoare face ca apelurile frauduloase să fie mult mai greu de identificat. „Atacul de tip vishing este cel care a evoluat cel mai mult din pricina generative AI. Cu ajutorul tehnologiei, astăzi, se poate clona vocea astfel încât omul să nu poată percepe diferența”, explică Sergiu Zaharia, cyber strategy advisor și fondator al Expandcyber. Această tehnologie permite infractorilor să imite voci cunoscute, inclusiv pe cele ale reprezentanților bancari sau ai autorităților, sporind credibilitatea apelurilor lor.
Tehnici de manipulare și sfaturi de protecție
Atacatorii folosesc tactici precum „Caller ID spoofing” pentru a falsifica numărul de telefon afișat, făcându-l să pară legitim sau asociat unei instituții financiare de încredere. Poliția Română a avertizat repetat asupra amplificării acestor fraude, infractorii speculând încrederea publicului în bănci și alte entități. Scenariile uzuale includ pretexte legate de tranzacții suspecte, tentative de autentificare din străinătate sau presupuse atacuri asupra conturilor bancare. Victimele sunt adesea transferate de la un presupus operator la altul, creându-se o aparență de procedură oficială și determinând acțiuni precipitate.
Autoritățile subliniază importanța respectării unor reguli stricte pentru prevenirea acestor fraude. Nu trebuie comunicate telefonic niciodată parole, PIN-uri, coduri OTP, coduri primite prin SMS sau datele complete ale cardului, inclusiv codul CVV/CVC. De asemenea, utilizatorii nu trebuie să aprobe tranzacții sau notificări în aplicația bancară dacă acestea nu au fost inițiate personal și să refuze instalarea oricărei aplicații de control la distanță. Verificările esențiale trebuie întotdeauna realizate prin canalele oficiale ale instituțiilor, nu prin informațiile furnizate de apelant.
Vulnerabilitatea generațiilor tinere în fața vishingului
Chiar și generațiile familiarizate cu mediul digital nu sunt imune la vishing. Deși tinerii pot identifica mai ușor anumite amenințări online, interacțiunea telefonică directă reprezintă o zonă mai puțin explorată și, prin urmare, mai vulnerabilă. „Vishingul e ceva nou pentru ei. Nu mai e ca pe vremea noastră să vorbești mult la telefon cu prietenii. Tinerii sunt mai pregătiți pe zona digitală decât pe partea de interacțiune directă cu omul, așa că rămân o categorie vulnerabilă la vishing”, explică Sergiu Zaharia. Aceste observații conturează necesitatea unei informări continue și adaptate la noile amenințări.
Sursa: Mediafax
